Care sunt principalele MODIFICĂRI ale Legii restituirii proprietăţilor. Ponta:Statul român trebuie să dea înapoi 8 MILIARDE DE EURO
Statul român trebuie să efectueze plăţi către românii cărora li s-au confiscat proprietăţile în perdioada comunistă în valoare de 8 miliarde de euro şi mai are de soluţionat 200.000 de dosare, a declarat, vineri, premierul României, în cadrul unei conferinţe de presă.
Totodată, Victor Ponta a prezentat principalele modificări aduse Legii retrocedărilor: parcurile nu vor mai fi retrocedate, cesionarii nu mai pot primi despăgubiri în natură, iar clădirile în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile publice vor fi retrocedate în natură, cu condiţia ca, pentru cel puţin 10 ani de la momentul retrocedării, proprietarul să fie de acord cu continuarea activităţii instituţiei.
De asemenea, proprietarii ale căror dosare se vor judeca de acum înainte îşi vor primi despăgubirile în bani începând cu 2017.
27.000 dosare, soluţionate până în prezent
Victor Ponta a arătat că, până în prezent, s-au soluţionat aproximativ 27.000 de dosare, din care numai 13.000 de proprietari au primit despăgubiri, iar restul aşteaptă în continuare efectuarea plăţilor din partea statului român. De asemenea, statul a retrocedat 340.000 hectare de teren intravilan, un milion de hectare extravilan şi 9.000 de clădiri publice. În total, este vorba de aproximativ 5 miliarde de euro.
UNAPER solicită audieri la CEDO privind soluţionarea dosarelor de restituire a proprietăţilor
Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România (UNAPER) solicită audieri la CEDO privind soluţionarea dosarelor de restituire a proprietăţilor, scrie Mediafax.
Uniunea reclamă lipsa de interes a autorităţilor în această privinţă.
În opinia UNAPER, autorităţile nu acceptă niciun fel de discuţii constructive cu asociaţiile de proprietari, pe subiectul retrocedărilor.
Astfel, UNAPER acuză conducerea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor că a invitat de pe o zi pe alta asociaţiile de proprietari, doar pentru a realiza o formalitate - consultarea proprietarilor.
"Conţinutul discuţiilor purtate ne întăreşte convingerea că guvernul nu are nici cea mai mică intenţie de a rezolva problema retrocedărilor, ci doar să adopte o lege în termenul indicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile asociaţiilor de proprietari de modificare a proiectului de lege au fost toate respinse urmând a fi menţinute prevederile actuale. Acestea încalcă însă principii fundamentale ale Convenţiei Drepturilor Omului, având în vedere schimbările care vor apărea în timpul jocului. Se va realiza o discriminare între cei care au obţinut deja despăgubiri şi ceilalţi, care au avut neşansa de a nu li se fi soluţionat notificările până în prezent", se arată într-un comunicat transmis, luni, de UNAPER.
Senatorul PNL Tudor Chiuariu a declarat, joi, după şedinţa BPN al partidului, că în ceea ce priveşte noul proiect de lege pentru restituirea proprietăţilor sunt analizate atât termenele pentru acordarea despăgubirilor, dar şi ideea "reîmprospătării" personalului implicat în retrocedări, informeazăMediafax.
"Proiectul de lege pe care Guvernul USL îşi va angaja răspunderea va trebui să conţină câteva principii clare, în primul rând principiul restituirii în natură atât cât este posibil a proprietăţilor confiscate de regimul comunist. În al doilea rând, acest proiect de lege va trebui să răspundă mai mult decât a răspuns legislaţia de până acum necesităţii ca acei proprietari care nu-şi pot recupera proprietăţile să fie despăgubiţi într-un mod adecvat, echitabil şi într-un termen rezonabil. Orice nouă măsură legislativă în acest domeniu trebuie să descurajeze corupţia şi lenea administrativă, lentoarea administrativă care a generat în ultimii ani practic o blocare a acestui sistem de restituire a proprietăţilor", a susţinut Chiuariu.
"Proiectul de lege pe care Guvernul USL îşi va angaja răspunderea va trebui să conţină câteva principii clare, în primul rând principiul restituirii în natură atât cât este posibil a proprietăţilor confiscate de regimul comunist. În al doilea rând, acest proiect de lege va trebui să răspundă mai mult decât a răspuns legislaţia de până acum necesităţii ca acei proprietari care nu-şi pot recupera proprietăţile să fie despăgubiţi într-un mod adecvat, echitabil şi într-un termen rezonabil. Orice nouă măsură legislativă în acest domeniu trebuie să descurajeze corupţia şi lenea administrativă, lentoarea administrativă care a generat în ultimii ani practic o blocare a acestui sistem de restituire a proprietăţilor", a susţinut Chiuariu.
El a precizat că proiectul de lege pe care se discută în acest moment nu prevede alte mecanisme în plus pentru procesul de restituire.
Senatorul a mai susţinut că din punctul de vedere al unei noi legislaţii în domeniu este bună o "reîmprospătare a personalului administrativ de funcţionari care rezolvă cererile" de restituire.
În plus, Chiuariu a precizat că este necesară o stabilire clară a termenelor în procesul de restituire a proprietăţilor şi identificarea tuturor terenurilor disponibile de la nivel central şi local care pot fi retrocedate.
În ceea ce priveşte termenul de zece ani pentru achitarea despăgubirilor, începând cu anul 2017, senatorul PNL a precizat că acesta ar urma să fie analizat la nivelul PNL.
"Încă ne uităm la termene, atât termenele în care lucrează aceste organisme, care după părerea mea trebuie să fie cât mai scurte - deja s-a întârziat foarte mult - cât şi termenele de la care pot fi acordate aceste despăgubiri", a spus Chiuariu.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, că săptămâna viitoare, marţi, se va decide în USL forma proiectului de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate pentru care Guvernul îşi va asuma răspunderea.
Antonescu a declarat joi, la ieşirea din şedinţa Biroul Politic Naţional al partidului, că în reuniune se discută proiectul de lege al Guvernului privitor la restituirea proprietăţilor, care ar putea suferi modificări faţă de forma iniţială.
"E o discuţie foarte detaliată pe un proiect foarte important pe care urmează în principiu ca Guvernul nostru să angajeze răspunderea, cel privitor la restituirea proprietăţii. Sunt foarte multe discuţii mai ales cu aspecte tehnice (...) Este un proiect, el s-a discutat în primă lectură în Guvern, cum v-a anunţat şi premierul, urmează să avem acum în Biroul Politic, vom avea luni o discuţie şi în grupurile parlamentare şi marţi la şedinţa USL vom lua decizia, dacă da sau nu. Dacă se angajează răspunderea pe acest proiect, sau acest proiect cu nişte modificări, că încă nu a fost angajat", a declarat Antonescu.
Preşedintele PNL a mai susţinut că nu se pune în discuţie procedura de adoptare, respectiv prin angajarea răspunderii Guvernului.
"Procedeul angajării răspunderii este susţinut de către noi din cauza constrângerilor de calendar şi din celelalte argumente pe care premierul le-a prezentat şi pe care noi le susţinem", a spus Antonescu.
Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 19 martie, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta.
"Dacă astăzi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea - n.r.) către toate grupurile parlamentare, şi cele aflate la putere, şi cele din opoziţie. Va rămâne săptămâna de observaţii, dezbateri publice, după care, dacă mi-am programat eu corect şi dacă voi avea acordul celor două Camere, în ziua de 19, şi vă rog pe toţi miniştrii să vă notaţi deja, mai puţin cei care aveţi consilii europene - cei care aveţi consilii europene, mergeţi la consilii europene -, dar ceilalţi, în ziua de 19, ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului", le-a spus Ponta membrilor Guvernului.
El a amintit că pentru stabilirea acestei date este necesar şi acordul Birourilor Permanente ale celor două camere parlamentare.
Ponta a subliniat că recurge la asumarea răspunderii deoarece problema despăgubirilor nu este a unui singur partid şi trebuie rezolvată definitiv prin votul Parlamentului.
Asociaţiile de proprietari consideră că Guvernul, prin această lege, nu intenţionează să despăgubească proprietarii, ci să-i oblige să-şi vândă drepturile "samsarilor", aceştia urmând să fie din nou beneficiarii principali ai acestei proceduri de restituire în natură, după ce acţiunile la Fondul Proprietatea au fost cumpărate în principal tot de aceştia.
"Proiectul de lege este denumit, probabil în mod ironic, «măsuri pentru finalizarea procesului de restituire». Nu ştim la ce finalizare s-au gândit cei care au elaborat proiectul, dar ştim că miza acestei legi o constituie sute de mii de hectare de teren care, prin modul de aplicare a acestui act normativ, vor ajunge la dispoziţia baronilor locali", precizează sursa citată.
În 8 martie, Asociaţia pentru Proprietate Privată (APP) a afirmat că proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate este unul "nerealist, discriminatoriu şi nefuncţional.
APP consideră că "varianta legislativă pentru care Guvernul îşi asumă răspunderea demonstrează că nu se doreşte rezolvarea problemei, ci amânarea la nesfârşit".
Proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate, obţinut de MEDIAFAX, prevede că foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.
Foştii proprietari de imobile naţionalizate ale căror dosare au fost deja soluţionate de stat vor primi despăgubiri în numerar în termen de trei ani, începând cu ianuarie 2014, în tranşe anuale egale.
Guvernul intenţionează ca angajarea răspunderii pentru proiectul de lege privind despăgubirea foştilor proprietari de imobile naţionalizate să aibă loc la 19 martie, a anunţat miercuri premierul Victor Ponta.
"Dacă astăzi ajungem la o concluzie, luni o vom transmite (legea - n.r.) către toate grupurile parlamentare, şi cele aflate la putere, şi cele din opoziţie. Va rămâne săptămâna de observaţii, dezbateri publice, după care, dacă mi-am programat eu corect şi dacă voi avea acordul celor două Camere, în ziua de 19, şi vă rog pe toţi miniştrii să vă notaţi deja, mai puţin cei care aveţi consilii europene - cei care aveţi consilii europene, mergeţi la consilii europene -, dar ceilalţi, în ziua de 19, ne angajăm răspunderea în faţa Parlamentului", le-a spus Ponta membrilor Guvernului.
El a amintit că pentru stabilirea acestei date este necesar şi acordul Birourilor Permanente ale celor două camere parlamentare.
Ponta a subliniat că recurge la asumarea răspunderii deoarece problema despăgubirilor nu este a unui singur partid şi trebuie rezolvată definitiv prin votul Parlamentului.
Premierul a spus că se va merge pe principiul restituirii în natură unde este posibil, iar dacă nu e posibil, se va recurge la eşalonarea despăgubirilor pe "un termen rezonabil".
"Noi vom pune acolo pe articolul 1, că tot ceea ce se poate retroceda în natură, retrocedăm în natură şi, articolul 2, că ceea ce nu se poate retroceda în natură se eşalonează pe un termen rezonabil. Dacă vine vreun om de dreapta, de la UTC, şi spune că e mai corect să dăm doar 15% - că aşa e în dreapta, să dai doar 15% -, o să salut această poziţie stângistă, dar bănuiesc că nu veţi fi cu toţii de acord cu mine. Dacă vine vreun alt om de dreapta care spune că trebuie să dăm 8 miliarde de euro anul acesta, în condiţiile în care aceasta nu ar însemna decât un deficit de 15%, nu ştiu, 20%, nici nu mai contează, sigur o să-l las pe acel om de dreapta să dea el 8 miliarde de euro anul acesta", a afirmat Ponta.
El a mai precizat că nu intenţionează să mai recurgă la angajrea răspunderii pentru un alt proiect de lege şi că nu se teme de o eventuală moţiune de cenzură din partea PDL şi PPDD.
"E prima dată când folosesc acest instrument constituţional, nici nu intenţionez să-l mai folosesc, nu am în vedere în perioada următoare. Aştept critici de la cei care şi-au angajat răspunderea de 16 ori să spună de ce îmi angajez răspunderea o singură dată. Nu m-ar mira", a mai spus Ponta.
Totodată, premierul a subliniat că există fenomenul "samsarilor": "Adevăraţii proprietari au fost amânaţi şi s-a produs fenomenul vânzării drepturilor litigioase sau samsarii imobiliari", a arătat el.
Printre sediile de clădiri pentru care s-au depus cereri de retrocedare, se numără Facultatea de Limbi Străine şi Babeş-Bolyai.
Ce modificări aduce Guvernul Legii privind restituirea proprietăţilor
Noua lege îi excludă pe cesionari de la despăgubirile în natură, parcurile nu vor mai putea fi restituite, iar clădirile şcolilor, grădiniţelor şi spitalelor pot fi retrocedate doar cu păstrarea destinaţiei clădirii, pentru cel puţin 10 ani, conform unui comunicat de presă al Guvernului, remis redacţiei.
De asemenea, proiectul pe care Executivul îşi va asuma răspunderea săptămâna viitoare mai stipulează că, în natură, se vor mai restitui doar terenurile disponibile, iar cele care nu mai sunt disponibile vor fi luate din fondul de stat. Totodată, terenurile acordate din fondul de stat vor fi atrbuite prin licitaţii, începând cu 2016.
Pentru titularii titlurilor de despăgubire deja emise si neplatite din 2010, platile se fac in interval de 5 ani, începând cu 2014 (14.000 dosare). În ceea ce priveşte eşalonarea plăţilor pentru dosarele noi, acestea vor fi efectuate timp de şapte ani, începând cu 2017.
Principalul motiv pentru care Guvernul a decis să îşi asume răspunderea pe Legea despăgubirilor este că angajarea reprezintă "o soluţie adoptată rapid,până când expiră termenul acordat României de CEDO", se mai precizează în comunicat.
Mai jos, principalele declaraţii din cadrul conferinţei de presă:
-Unele idei le-am mai corectat, le-am mai adaptat si in mod sigur vor fi schimbate in urma amendamentelor depuse de parlamentari, insa ideile trebuie să rămână şi trebuie ca toată lumea să cunoască ideile acestei legi.
-Este o problemă rămasă nerezolvată după 1989, prin Legea 247 din 2005, când s-a dorit rezolvarea restituirilor.
-Ca problemă istorică a restituirilor, problema datează de la sfârşitul anilor 1940, în ultimii 20 de ani nu am reusit să realizăm acest lucru.
-8 miliarde de euro pentru statul român- solicitări superioare.
-Până în acest moment, în diverse forme, s-a restituit în natură şi s-au acordat despăgubiri 150 milioane de euro sau acţiuni la Fondul Proprietatea- 5 miliarde de euro restituiţi.
-27.000 dosare cu titlul de despăgubire, doar în 13.000 s-au dat despăgubirile, ceilalţi vor fi plătiţi, nu s-au mai efectuat din 2010 despăgubirile.
-200.000 dosare trebuie să soluţioneze.
-Adevăraţii proprietari au fost amânaţi şi s-a produs fenomenul vânzării drepturilor litigioase sau samsarii imobiliari.
-9.000 de clădiri au fost restituite în natură către proprietari şi cesionari, reprezentând muzee, grădiniţe, sedii de clădiri, poliţie.
-340.000 hectare în intravilan şi m-am întrebat şi eu de unde are România atâta pământ intravilan.
-700.000 de hectare în extravilan şi 300.000 hectare în intravilan.
-Există solicitări pentru clădiri de tipul sediului Facultăţii de Limbi Străine din Bucureşti sau a clădirii Universităţii Babeş-Bolyai, din Cluj.
