sâmbătă, 28 octombrie 2017

Sistemul judiciar statal

Anumite fapte, nu ar trebui să fie prescrise pentru că ”ăștia”, tocmai pe asta mizează cind jefuiesc Țara.

Demnitarii ar trebui să fie judecați in regim de urgență plus circumstante agravante , în comparație cu un amarît care fură o păine de foame !

Faptele infracționale și de coruptie alșe parlamentarilor și demnitarilor , nu ar trebui prescrise niciodată !
Faptele infracționale ale demnitarilor ar trebui judecate in regim de urgență, adică in 24 de ore să primească sentința cu pedeapsa cea mai mare !


LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.


SINGURUL AVOCAT ROMAN PLEDANT DIN MAREA BRITANIE – Flavia Kenyon dezvaluie cum functioneaza sistemul de justitie englezesc: "In Anglia, judecarea inculpatului se face in fata unui juriu format din 12 jurati... Fiecare dosar pe care il avem se leaga cu o panglica. Daca il leg cu panglica rosie inseamna ca eu sunt aparator, iar daca era alba, insemna ca acuz". Un proces de durata nu depaseste 3 luni, iar termenele sunt zilnice




Flavia Kenyon (foto) este singurul avocat pledant roman din Maria Britanie. Specializata in cauze penale, dupa ce a studiat Dreptul la Oxford, aceasta a dezvaluit modul in care isi desfasoara activitatea avocatii britanici, unul total diferit de cel al avocatilor romani. Povestea Flaviei Kenyon a fost prezentata, duminica 17 mai 2015, in cadrul emisiunii "Romania, te iubesc!", de la PRO TV.

Astfel, romanca a explicat ca judecarea inculpatului se face in fata unui juriu format din 12 jurati, alesi la intamplare din orice mediu social si cu orice pregatire: "In Anglia, judecarea inculpatului se face in fata unui juriu format din 12 jurati. Pe ei trebuie sa ii convingi. Sunt alesi aleator, la intamplare, pot veni din orice mediu social si sa aiba orice pregatire. Uneori trebuie sa ma pun in pozitia lor si, de exemplu, in cazurile de frauda – care sunt foarte complexe – eu trebuie sa explic un concept dificil intr-un mod foarte, foarte simplu, ca ei sa inteleaga si sa 'mearga' cu mine, nu cu Coroana".

Asta da celeritate

In ceea ce priveste durata unui proces, diferenta este enorma fata de ceea ce se intampla in justitia din Romania. Potrivit Flaviei Kenyon, cel mai scurt proces dureaza, la Londra, 2 zile, in timp ce un proces de durata nu depaseste 3 luni. Iar din momentul in care incepe judecata, sunt fixate termene zilnic, pana la finalizarea procesului.

Mai mult, avocatul stie exact, pentru fiecare dosar in parte, cand are termen, in ce sala, si cat va dura. De exemplu, pentru una dintre cauzele in care pledeaza, Flavia Kenyon precizeaza ca a fost informata ca sedinta va incepe la ora 10.15 si va dura pana la ora 12: "Fiecare dosar pe care il avem se leaga cu o panglica. Daca il leg cu panglica rosie inseamna ca eu sunt aparator, iar daca era alba, insemna ca acuz".

Traditiile din secolul XIV sunt pastrate si azi

Flavia Kenyon a povestit si despre ce inseamna sa profesezi ca avocat pledant in Londra, dar si despre traditiile respectate cu sfintenie in sistemul englezilor: "Avocatul poarta un costum la care se adauga roba si – piesa de rezistenta – peruca. Este vorba de o peruca traditionala, care arata la fel si pentru barbati, si pentru femei, pentru a nu se face diferenta intre noi in Curtea de Justitie. Deci toti avem acelasi nivel, indiferent de cat timp profesam. Este o traditie care dateaza din secolul XIV, desi femeile nu aveau voie, in vremea aceea, sa practice aceasta meserie. Este un semn de respect, un semn de distinctie. Deci suntem anonimi, eu sunt o peruca, la fel ca orice alta peruca".

Vezi Sursa AICI

Politistii si jandarmii nu vor mai raspunde in fata legii cand vor trage in oameni !

Uzul de armă va cunoaşte o schimbare radicală după ce Parlamentul României a adoptat legea care stabileşte ca forţele de ordine să fie scutite de răspundere penală atunci când vor trage focuri de armă în infractori.

Marţi a fost adoptat un proiect de modificare şi completare a legii care determină regimul armelor de foc şi al muniţiilor, fiind înlăturat caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituţiilor cu atribuţii în domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale în cazul uzului de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de lege.

Astfel, legii 17 din 1996 i s-a adăugat un nou articol în care se spune: Uzul de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale.
Această modificare a fost operată la iniţiativa deputatului Ştefan Burlacu, fost ofiţer SPP, iar parlamentarii au adoptat modificarea şi completarea Legii nr. 17/1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor. Printre principalele modificări se numără înlăturarea răspunderii penale şi materiale a poliţiştilor, jandarmilor sau altor lucrători din domeniul ordinii publice şi siguranţei naţionale care deschid focul, respectând legea.

Astfel, legii 17 din 1996 i s-a adăugat un nou articol în care se spune: „Uzul de armă executat în condiţiile şi în situaţiile prevăzute de prezenta lege înlătură caracterul penal al faptei şi răspunderea materială a personalului instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale”.
https://www.alternativenews.ro/2016/09/ne-vor-impusca-legal-politistii-si-jandarmii-nu-vor-mai-raspunde-in-fata-legii-cand-vor-trage-in-oameni.html


ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR DIN S.U.A.


         SUA reprezinta un stat federal, motiv pentru care in cadrul sistemului judiciar american exista 2 structuri judiciare: 1 specific statelor componente și alta federala. Ambele structuri sunt organizate in structura piramidala.
         Sistemul judiciar statal – fiecare din cele 50 state coomponente ale Federației are un sistem judiciar propriu stabilit de propria Constituție. 
În general, in toate statele americane justiția se realizeaza prin tribunale de prima instanța, Curte de Apel și Curtea Suprema. Exista  și unele excepții in sensul ca in unele state nu exista Curți de Apel.
Tribunalele de prima instanța – au o competența jurisdicționala generala atat in materie civila cat și penala. Judecata se face in fața unui singur judecator și a unui juriu. Juriul este format din 6/12 jurați numiți aleatoriu atat in materie penala cat și civila. 
Pentru a se degreva activitatea Tribunalului de instanța de cauzele mai puțin importante precum contravenții, litigii minore, in unele state s-au creat și instanțe inferioare in genul unor Judecatorii de pace.

Curtea de Apel – realizeaza activitatea de control judiciar asupra hotararilor pronunțate de Tribunalul de instanța. Apelul are in vedere doar probleme de drept nu și chestiunile de fapt care raman in competența exclusiva a Tribunalului. În majoritatea statelor exista o singura Curte de Apel, dar in statele cu o populație numeroasa (California, Texas) sunt mai multe curți. Judecata se face de 1 complet de judecata format din mai mulți judecatori, numarul lor fiind diferit de la stat la stat (3-15).
Curtea suprema a statului respectiv – rolul Curții Supreme este de a realiza o interpretare uniforma a legii la nivelul fiecarui stat american. Texas este singurul stat in care exista 2 Curți Supreme (1 civila+1 penala). Judecata se face in fața unui complet format dintr-un numar impar de judecatori (5/7/9).
         Sistemul judiciar federal – instituțiile de judecata federale judeca atunci cand in litigiu se ridica o problema de drept federal sau se pun in discuție o problema de interpretare a Constituției SUA, precum și atunci cand parțile litigiului provin din state americane diferite. Justiția federala se realizeaza  prin urmatoarele tipuri de instanțe:
1.     Tribunale federale de district,
2.     Curtea Federala de Apel,
3.     Curtea Suprema de Justiție.

  1. Tribunalele federale de district – au o competența mat. generala, astfel ca judeca toate cauzele civile, penale, comerciale sau administrative.
  2. Curțile federale de Apel – sunt competente sa soluționeze apelurile indreptate impotriva hotararilor Tribunalului de district. Jurisdicția Curții de Apel se extinde asupra mai multor state in funcție de numarul locuitorilor. În prezent in SUA exista 13 Curți de Apel dintre care 12 sunt de circuit (nu au sediu stabil) iar 1 la Washington (sediu).
  3. Curtea Suprema de Justiție a SUA – singura instanța prevazuta de SUA. Este considerata atat o instituție jurisdicționala cat și o instituție politica. Este compusa din 9 judecatori numiți pe viața de președintele SUA cu acordul Senatului. Nu judeca in secțiuni, ci doar in plen, iar deciziile se iau cu majoritate de voturi. Curtea Suprema judeca in mod excepțional in prima instanaa doar litigiile dintre state, cele referitoare la delimiterea frontierelor și cele privind distribuția redevențelor petroliere. Ca regula, instanța suprema judeca recursurile indreptate impotriva hotararilor pronunțate de Tribunalele Federale sau Statale. Solicitarea se face de catre partea interesata dupa o procedura precisa, iar Curtea Suprema are libertatea absoluta de a aprecia asupra oportunitații și necesitații recursului. În competența Curții Supreme intra și raspunsurile date la  solicitarile instanțelor inferioare cu privire la interpretarea anumitor norme de drept.         Sursa : SISTEMUL JUDICIAR DIN S.U.A.


Curtea cu jurati - institut indispensabil al procesului contradictorial

Curtea cu jurati - institut indispensabil al procesului contradictorial
Desi in Republica Moldova institutul Curtii cu jurati nu are aplicare, deoarece Codul de procedura penala nu prevede aceasta procedura, totusi este necesar a accentua importanta acestui institut pentru implementarea principiului contradictorialitatii in procesul penal. Consideram ca in viitorul apropiat, o data cu dezvoltarea procesului penal, in Republica Moldova se va institui Curtea cu jurati ca un instrument caracteristic procesului penal contradictorial clasic.
Curtile cu jurati, in felul cum actioneaza actualmente in alte tari, au aparut, pentru prima data, in Anglia, care a servit drept o cucerire pentru lumea civilizata in lupta pentru libertatile progresiste la acea ora, mai ales pentru garantiile libertatii individuale ale fiecarui cetatean. Traditiile vechi engleze de infaptuire a justitiei au ramas si pana in prezent un model de asigurare a drepturilor si libertatilor persoanei si, dupa cum mentioneaza unii autori, "marile transformari sociale din ultimele secole nu au facut decat sa perfectioneze, sa amplifice si sa consacre vechile deziderate ale moralei si ale filozofiei juridice'43. Astfel, Curtile cu jurati, aparute in sec. al XVIII-lea, avand menirea de a nu permite abuzul de putere din partea judecatorilor si a statului in general, devin o parte a sistemului statal, ele ramanand ca temelie a sistemului judiciar englez actual44. La inceput, Curtea cu jurati a fost formata pentru solutionarea litigiilor financiare.
In procedura penala aparitia Curtilor cu jurati este legata de Sinodul de la 1215, cand Papa Inocentiu al III-lea a interzis slujitorilor bisericii de a exercita ceremoniile religioase in timpul ordaliilor, astfel acestea au fost lichidate si nu se mai foloseau ca metode de efectuare a anchetei judiciare. A aparut necesitatea de a introduce o noua metoda de procedura judiciara, eforturile in aceasta directie soldandu-se cu instituirea Curtilor cu Jurati.
Notiunea de juriu era definita drept un grup de persoane neprofesioni-ste chemate prin dispozitia regala pentru stabilirea vinovatiei si pronunta­rea verdictului. Aceasta procedura elibereaza judecatorul de o povara, dar si da garantii depline ca aici o persoana nu va fi invinuita pe nedrept de comiterea unei crime. Juriul care participa la proces era compus din persoane care cunosteau localitatea si obiceiurile. Ele trebuiau sa  serveasca ca garanti ai persoanei impotriva samavolniciei puterii regale si judecatoresti. indeplinirea functiei de jurat se considera o datorie publica, iar eliberarea de la exercitarea ei ca un privilegiu.
Legea cu privire la Curtile cu jurati din 1825 stabilea un cenz de varsta si avere pentru candidatii in juriu: de varsta de la 21 pana la 60 ani; de avere - venitul net de la folosirea pamantului sau a casei sa nu fie mai mic de 10 lire pe an. in 1972, conform Legii despre judecata penala, cenzul de avere se anuleaza. Dreptul englez prevede ca fiecare persoana, incepand cu varsta de 17 ani, are dreptul la examinarea cauzei de Curtea cu jurati, in cazul in care pedeapsa stabilita de lege pentru comiterea infractiunii depaseste termenul de 3 luni privatiune de libertate. Daca inculpatul nu este de acord cu macar un singur punct din actul de invinui­re, atunci urmatoarea etapa a procesului judiciar este formarea juriului.
Din toate persoanele chemate pentru a participa prin tragere la sorti, se aleg 12 jurati, care intra in componenta juriului. Verdictul se pronunta cu majoritatea voturilor. Daca juratii nu pot ajunge la o intelegere, judeca­torul, care este presedinte al Curtii in proces, poate dizolva Curtea. De competenta Curtii mai tine si incriminarea altei infractiuni inculpatului, ce nu se acuza conform actului de invinuire. Astfel, Curtea il poate absolvi pe inculpat de o infractiune, dar sa-i incrimineze alta.
in Franta aparitia Curtii cu jurati este legata de Revolutia Franceza, care a lasat generatiilor urmatoare marile principii democrate, unele din ele devenind norme ale dreptului international. in acea perioada au suferit schimbari radicale toate institutiile de stat ce urmau sa devina sprijinul de baza al statalitatii Frantei. Una dintre garantiile asigurarii drepturilor si liber­tatilor individuale este ideea participarii poporului la infaptuirea justitiei.
O adanca urma in istoria Curtilor cu jurati din Franta a lasat-o perioada lui Napoleon. Acesta tindea sa organizeze o societate noua, tinand cont de tot ce este necesar pentru activitatea vitala. Codul de procedura penala de la 27 noiembrie 1908, cu unele modificari, a fost in vigoare pana in 1958. in 1941, in timpul regimului fascist, Curtile cu jurati au fost supuse unor reorganizari substantiale. Au fost lichidate cele doua colegii (juriul neprofesionisti si judecatorii profesionisti), sentinta urmand sa fie pronuntata de judecata in componenta a sase jurati si trei judecatori profesionisti.46
Noul Cod, care a intrat in vigoare la 2 martie 1959, a introdus modifi­cari esentiale in ceea ce priveste componenta Curtilor cu jurati, modifi­cand si ordinea de votare. Numarul juratilor a crescut pana la noua persoane si s-a decis ca fiecare hotarare nefavorabila pentru inculpat sa fie luata numai cu majoritatea calificata de voturi - adica nu mai putin de opt, cu scopul excluderii posibilitatii de acuzare a inculpatului sau de adoptare a unei hotarari daca impotriva acesteia au votat majoritatea juratilor.
in Germania institutia Curtilor cu jurati a fost introdusa de armata lui Napoleon, fiind acceptata de sistemul judiciar german. in unele regiuni ale Germaniei, in anii 50 ai sec. al XlX-lea s-au introdus si judecatile seffeni, in a caror componenta intrau judecatori si asesori. Deosebirea intre Curtea cu jurati si judecata seffeni consta in faptul ca in ultima functiona un singur colegiu mixt care solutiona toate chestiunile cauzei, de asemenea si termenul pedepsei, fiind alcatuita din 7-11 membri.
Codul german de procedura penala, care functioneaza cu unele modi­ficari pana in prezent, a fost adoptat la 1 februarie 1877. in Capitolul II al Codului este reglementata si procedura judiciara in Curtile cu jurati. O data cu instaurarea dictaturii fasciste, in Germania au fost lichidate bazele democratice ale procedurii penale si organizarii judiciare, justitia fiind transformata in unealta de rafuiala. Toate institutiile judiciare trec sub controlul "conducerii politice supreme'.47 La 12 septembrie 1950 este adoptata o noua lege privitor la organizarea judiciara si a procedurii penale, conform careia Curtile cu jurati au fost restabilite, in componenta lor intrand trei judecatori si sase jurati.
Un rol important il joaca Curtile cu jurati in procedura austriaca. in Austria, participarea poporului la infaptuirea justitiei este reglementata de art.91 al Constitutiei. Curtile cu jurati examineaza cauzele in compo­nenta a trei judecatori si opt jurati. in aceasta tara este stabilita drept judecata de prima instanta si judecata de seffeni in componenta a doi magistrati specializati si doi asesori, cu drepturi egale. Pe seama Curtilor cu jurati este pusa examinarea tuturor cauzelor legate de comiterea infrac­tiunilor politice, de asemenea si infractiunile pentru care se prevede ca termenul privatiunii de libertate sa depaseasca 10 ani. Pentru exercitarea functiei de jurati, aceasta fiind o datorie obsteasca, persoana nu este remunerata, primind doar unele compensatii. Pentru a indeplini functia de jurat este necesara cetatenia austriaca si varsta de 30 de ani.

Asemanatoare celor austriece sunt si Curtile cu asizi in Italia. Art. 102 al Constitutiei italiene prevede participarea directa a poporului la infaptui­rea justitiei. Curtile cu jurati au fost introduse in Italia conform decretului de la 23 martie 1931 in care se specifica ca colegiul unic solutioneaza chestiunea privind vinovatia sau nevinovatia inculpatului, aplicarea pe­depsei si pronuntarea sentintei. Aceste Curti se compuneau din doi judeca­tori si cinci asesori. in prezent, in Italia Curtile cu jurati functioneaza pe langa Curtile de Apel.

Curtile cu jurati ocupa un loc important si in sistemul organelor judi­ciare ale S.U.A. Aceasta institutie si-a pastrat importanta mai mult decat in Anglia. in S.U.A. istoria Curtilor cu jurati este strans legata de istoria tarii, institutia data fiind fondata aproximativ in aceeasi perioada cand a fost adoptata si Constitutia. Fiind prima Constitutie a statului in istoria omenirii, reglementeaza si participarea poporului la infaptuirea justitiei. Articolul 3 al Constitutiei presupune ca toate cazurile provenite din infrac­tiuni, cu exceptia celor de impiciment, sa fie solutionate de Curtile cu jurati. Dreptul persoanei de a fi judecat de concetatenii sai este un drept constitutional care este revendicat atat de cetateni, cat si de juristi profesionisti, anume din cauza ca aceasta institutie asigura incontestabil ocroti­rea si garantarea drepturilor partilor. Legislatia federala stabileste doua tipuri de juriu: juriul mare si juriul mic. Juriul mare determina daca persoana a comis infractiunea care i se incrimineaza, juriul mic este ales din randul locuitorilor localitatii respective pentru a constata daca este sau nu vino­vata persoana care se acuza. in componenta juriului intra 12 persoane, insa in unele state pot fi si mai putine. Verdictul este pronuntat prin vot secret, cu majoritatea de voturi.
Curtile cu jurati, ca institutii ale puterii judiciare, ocupa un loc impor­tant in sistemele judiciare ale tarilor cu traditii democratice. Atat reprezen­tantii poporului, cat si juristii profesionisti, vad in aceasta institutie o garantie a respectarii drepturilor si libertatilor cetatenilor, o asigurare a solutionarii obiective si nepartinitoare a cauzelor, o forma de participare a poporului la activitatea puterii a treia. Istoria Curtilor cu jurati ne dove­deste ca, aparute ca rezultat al activitatii umane, aceste institutii cu traditii bogate vor functiona atata timp cat va exista insasi puterea judiciara. In nici o perioada aceasta institutie nu a prezentat pericol pentru ordinea de drept democratica. Aceasta institutie a fost ignorata doar in timpul instau­rarii dictaturilor. in societatile civilizate insa Curtea cu jurati a fost folosita si ca garant al justitiei democratice in conditiile luptei politice. Curtea cu jurati a fost tot timpul necesara pentru confirmarea adevaru­lui si justetei. Aparitia Curtilor cu jurati este legata de necesitatea introdu­cerii in panza judecatoreasca a "elementului popular' in persoana jurati­lor. Juratii, spre deosebire de judecatorul profesionist, nu depind de structurile puterii nici din punct de vedere material, nici din punct de vedere juridic ori psihologic. Componentul cantitativ (12 jurati) si prezenta reprezentantilor diferitelor grupuri sociale ii atribuie procesului judecato­resc elementul controlului social.
Juratii reinnoiesc increderea cetatenilor in justitie, care incep sa vada in ei pe reprezentantii sai, care sunt garantii protectiei drepturilor si intere­selor lor legale. Juratii nu iau cunostinta cu materialele dosarului, pentru ca pana la inceperea judecatii la ei sa nu se formeze o idee preconceputa, pentru ca ei sa fie maximal de obiectivi si impartiali. Juratii nu au dreptul de a aprecia partea juridica a infractiunii savarsite. Ei sunt Judecatorii faptului'. Pe ei ii intereseaza in judecata numai trei intrebari: daca este demonstrat ca fapta respectiva a avut loc, daca fapta data a fost savarsita de inculpat si daca el este vinovat sau nu.
Discutia asupra problemelor mentionate se desfasoara in camera de consiliu in lipsa altor persoane si a judecatorului profesionist. in timpul examinarii cauzei de catre Curtea de jurati avocatul are posibilitate reala de a concura cu procurorul. inca o prioritate a Curtilor cu jurati este ca ele apara independenta judecatorilor. Chiar si in cazul celor mai favorabile circumstante, judecatorul, care adopta o hotarare nepopulara, nimereste sub critici opiniei publice, iar uneori si a unor functionari publici, ceea ce-i poate dauna lui, familiei sale si carierei sale. Juratii, pastrand anonima­tul dupa terminarea cauzei si nefiind cunoscuti opiniei publice, sunt o buna forma organizatorica a solutionarii cauzelor dificile, in caz daca adoptarea hotararilor de catre judecator a fost insotita de dificultati. Ne­ocupand un post oficial, nefiind legati de stat, neavand ambitii politice, ei sunt intr-adevar independenti.
Trebuie de avut in vedere ca fara Curtea cu jurati nu intotdeauna este posibila judecata independenta, iar fara judecata independenta nu este posibila intronarea legalitatii si respectului fata de lege. Independenta si inviolabilitatea juratului are mare importanta pentru justitie, insa exista o circumstanta nu mai putin, ci chiar si mai importanta: puritatea constiintei omului care a devenit jurat. Rationalitatea includerii Curtii cu jurati in sistemul judecatoresc se intemeiaza nu numai pe sperante efemere ca in virtutea naturii sale democratice va da garantii sigure impotriva unor oarecare erori judecatoresti, dar si pe apelarile la faptul ca pentru concluzia privind nevinovatia persoanei trase la raspundere penala sunt suficiente constiinta si bunul simt.
Activitatea Curtii cu jurati reduce in mare masura riscul abuzului si erorilor judecatoresti, considerabil dezvolta contradictorialitatea dezbate­rilor judiciare, contribuind astfel la rolul activ al invinuirii si apararii, excluderea din judecata a spiritului birocrat, cresterea activitatii sociale a cetatenilor, sporeste responsabilitatea lor pentru destinul oamenilor, increderea oamenilor simpli in judecata ca fiind una echitabila, dezintere­sata si obiectiva.   Sursa : Curtea cu jurati


Curtea cu jurati in sistemul judiciar al S.U.A. (I)
Intr-o incercare de a schita principalele argumente care ar sta in spatele masurii de reintruducere a Curtii cu jurati in sistemul judiciar roman, am avut in vedere aspectele mai mult conceptuale ale acestei institutii. 
Statutul juratului in actul de infaptuire a juristiei nu ar putea, la prima vedere, decat sa aduca beneficii intr-un sistem judiciar in care judecatorii sunt depasiti uneori de numarul ridicat de dosare care le sunt repartizate pentru solutionare.
Indiferent de aspectele pozitive care ar incuraja legiuitorul sa adopte o asemenea masura a reintroducerii Curtii cu jurati in Romania, trebuie sa tinem cont si de latura mai putin fericita a intregii actiuni. 
Intr-o societate marcata de lipsa de comunicare dintre cetateanul de rand si institutiile care ar trebui sa educe din punct de vedere juridic persoana nespecializata, cum ar putea fi asigurata impartialitatea juratilor pusi in fata unei cauze complexe? Cum ar putea termenii si formularile de specialitate sa fie pe deplin intelese de catre juratul care nu cunoaste nici continutul propriei Constitutii? S-ar ajunge la o judecata controlata de catre partile implicate in proces, de carisma fiecarui profesionist care ia cuvantul in fata juratilor in scopul de a impresiona si, de ce nu, de a-i induce in „eroare” cu privire la toate aspectele cauzei.
Aceasta dezbatere asupra reintroducerii Curtii cu jurati planeaza de foarte mult timp in tarile europene, cu toate ca putine sunt la numar cele care au intreprins masuri in acest scop. Poate ca o influenta majora o joaca si succesul de care se bucura acest sistem in tara in care orice vis poate deveni realitate, fie el un vis de imbogatire peste noapte, fie un vis juridic de a obtine succesul intr-o cauza care poate deveni cu usurinta piatra de temelie in jurisprudenta pe o anumita materii. Curtea cu jurati din sistemul judiciar al S.U.A. reprezinta exemplul clasic la care toti sustinatorii masurii reintroducerii acestui sistem adesea apeleaza.
La prima vedere, nu putem decat sa observam faptul ca acest sistem este ilustrat cel mai bine in productiile cinematografice care se desprind de realitatea juridica care sta la baza spetelor fictive sau, de ce nu, inspirate din realitate. Intr-adevar, este un mijloc eficient de a populariza aceasta institutie menita sa inspire cetateanului de rand increderea in faptul ca justitia functioneaza pentru fiecare dintre acestia, iar datoria sau, de fapt, obligatia sa de a deveni la randul sau jurat joaca un rol esential in modul in care, in fond, intreaga societate functioneaza. Este interesanta aceasta viziune a unui legiuitor care a depasit cumva sfera juridica, inserand in mentalitatea colectiva aceasta datorie de a fi jurat drept o contributie la bunastarea statului.
Trecand peste aspectele mai mult generale ale modului in care functioneaza aceasta Curte cu jurati in sistemul judiciar american, trebuie sa facem o scurta precizare asupra manierei in care acesta din urma este organizat. Intelegerea modului in care Curtea cu jurati functioneaza reprezinta doar un accesoriu al unui sistem judiciar putin mai complex decat cel roman. Fara a intra in detalii, in fruntea ierarhiei mentionam Curtea Suprema de Justitie a S.U.A., o instanta de judecata, in sensul larg al expresiei, cu rol esential in definirea anumitor orientari in chestiunile de drept si jurisprudenta. 
La nivelul fiecarui stat, putem vorbi despre existenta a doua tipuri de instante de judecata: de jurisdictie speciala si de jurisdictie generala. 
Diferenta dintre acestea rezida din complexitatea si gravitatea cauzelor care intra in competenta lor de solutionare. Instantele de jurisdictie generala vor judeca cauze de o gravitate sporita. De mentionat este faptul ca aceasta structura judiciara nu este prezenta in toate statele, iar pentru fiecare stat exista Curti de apel, precum si o instanta suprema.
Curtea cu jurati reprezinta o coordonata esentiala a sistemului judiciar, iar modul in care acesta din urma este organizat reprezinta si punctul de plecare in stabilirea competentei juratilor. 
Dincolo de faptul ca instanta suprema, Curtea Suprema de Justitie si Curtile de Apel federale nu folosesc Curti cu jurati, procesele care au loc in fara instantelor statale depind in mare masura de prezenta si deciziile acestora. 
Ei sunt alesi din randul cetatenilor cu drept de vot sau din randul celor care detin permise de conducere valabile, fiind ulterior citati pentru a-si indeplini obligatia cetateneasca de a fi jurat. Totodata, trebuie specificat faptul ca viitoarea activitate de jurat a cetateanului citat depinde de completarea unui chestionar din care sa rezulte daca este sau nu apt pentru „jury duty”.
In imaginea de mai jos avem un exemplu de citatie pentru „jury duty” sau „jury service”:

Autor: Stefan Gheorghies
  1. Silverman, Jacob – How the Judicial System Works
  2. United States Courts – About jury service
  3. Imagine – Commonwealth of Massachussetts

Curtea cu jurati in sistemul judiciar al S.U.A. (II)
Intr-o incercare de a schita principalele argumente care ar sta in spatele masurii de reintroducere a Curtii cu jurati in sistemul judiciar roman, am avut in vedere aspectele mai mult conceptuale ale acestei institutii. Statutul juratului in actul de infaptuire a justitiei nu ar putea, la prima vedere, decat sa aduca beneficii intr-un sistem judiciar in care judecatorii sunt depasiti uneori de numarul ridicat de dosare care le sunt repartizate pentru solutionare. Curtea cu jurati din sistemul judiciar al S.U.A. reprezinta exemplul clasic la care toti sustinatorii masurii reintroducerii acestui sistem adesea apeleaza.
Odata ajuns in situatia de a fi citat pentru „jury duty”, cetateanul are asadar obligatia de a se prezenta in fata autoritatilor pentru completarea unui chestionar pentru a determina daca este apt sau nu pentru a indeplini obligatia de jurat intr-o cauza civila sau penala. 
Insa, chiar si dupa completarea acestui chestionar, nu exista garantia ca potentialul jurat va lua parte la respectivul proces. 
Urmeaza o etapa numita „voir dire”, in care judecatorul si avocatii partilor ii chestioneaza pe potentialii jurati pentru a determina daca sunt corespunzatori pentru a „judeca” respectiva cauza. 
In aceasta etapa pot iesi la iveala aspecte mai putin placute din viata potentialilor jurati, precum un cazier penal sau chiar si opinii personale ale acestora care sa determine partile sa ceara inlaturarea lor. 
Interesanta este si libertatea partilor de a exclude potentialii jurati fara a argumenta aceasta decizie.
Exista doua tipuri de Curti cu jurati in sistemul judiciar american. 
Avem in vedere, in primul rand „petit jury” care, in incercarea de a nu oferi traduceri necorespunzatoare, este format dintr-un numar relativ redus de jurati, intre 6 si 12 persoane. 
Intr-o cauza civila, rolul acestui tip de juriu este, cu titlu de exemplu, sa ia cunostinta de probele prezentate de-a lungul procesului in fata instantei de judecata, sa determine daca prejudiciul produs uneia dintre parti exista si este culpabil uneia dintre parti. 
Juriul de natura penala are o misiune mult mai dificila, stabilind verdictul final asupra vinovatiei inculpatului. 
De regula, juriul penal este format din 12 persoane. Regula unanimitatii este mai mult decat cunoscuta atunci cand vine vorba despre luarea unei decizii, iar deliberarea juriului este secreta, fara a intra in contact cu partile, judecatorul cauzei, martori sau alte persoane din sala de judecata. 
De regula, deliberarea are loc intr-o incapere izolata de orice influenta exterioara.
The Jury Selection and Service Act reprezinta legea care sta la baza intregului proces de selectie al juratilor, diferentiind si intre „petit jury” si „grand jury”, cel despre care urmeaza sa schitam cateva idei definitorii. 
„Grand jury”, format de regula dintr-un numar de jurati care poate varia intre 16 si 23, are o competenta mult mai specializata. 
Asa-numitul avocat al statului, procurorul, este cel care prezinta probe in fata acestui juriu pentru a se determina daca exista certitudinea ca o persoana a savarsit o anumita infractiune si trebuie trimisa in judecata pentru fapta comisa. 
In cazul in care juriul constata ca exista probe suficiente pentru a se stabi existenta infractiunii si a identitatii persoanei cara a savarsit acea infractiune, urmeaza ca respectiva persoana sa fie pusa sub acuzare. Procedura in fata acestui „grand jury” este secreta.
Intr-un sistem judiciar complex, in care juratul joaca un rol atat de important, este nevoie de existenta anumitor conditii care sa guverneze aptitudinea unei persoane de a fi jurat. 
Faptul de a detine un permis de conducere valabil sau de a avea drept de vot nu califica orice persoana sa fie jurat. Conform legii, aceasta trebuie sa fie: cetatean al S.U.A., sa aiba varsta minima de 18 ani, sa aiba resedinta principala in districul respectiv de cel putin 1 an de zile, sa posede cunostinte avansate de limba engleza, sa fie apt fizic si psihic pentru a indeplini obligatia de jurat, sa nu fie urmarit penal sau trimis in judecata in acel moment pentru savarsirea de infractiuni pentru care legea prevede pedepse cu inchisoarea mai mari de 1 an, respectiv sa nu fi fost condamnat niciodata pentru savarsirea unei infractiuni (cu exceptia interventiei institutiei realibitarii). 
Nu facem rabat de exceptiile de la regula, mentionand faptul ca persoanele care desfasoara activitati in fortele armate, ofiterii, subofiterii de politie, agentii guvernamentali care desfasoara activitati in institutii care tin de autoritatea publica sunt exceptati de la obligatia de a fi jurati.
Dincolo de datoria morala de a ajuta la actul de infaptuire a justitiei, trebuie sa luam in calcul si aspectele patrimoniale ale acestei obligatii. Primul aspect pe care il avem in vedere este cel al salariatului citat pentru „jury duty”. 
Legea ii interzice angajatorului sa il concedieze pe salariat in perioada in care este citat pentru obligatia de a fi jurat intr-o cauza, insa nu il obliga pe acesta sa il plateasca pe salariat in zilele in care este impiedicat sa isi indeplineasca indatoririle la locul de munca. 
Un jurat primeste din partea statului o indemnizatie de 40 de dolari pe zi, cu specificarea ca daca un proces depaseste durata de 10 zile, indemnizatia creste la 50 de dolari pe zi. 
Statul suporta si cheltuielile de cazare, masa si transport pentru jurati.
Obligatia de a fi jurat intr-o cauza civila sau penala reprezinta pentru multi cetateni ocazia perfecta de a contribui la infaptuirea ideii de justitie dreapta care ar trebui sa stea la temelia opiniei publice. Sistemul judiciar al S.U.A. este, fara indoiala, unul aparte, si implementarea unui sistem cu Curti cu jurati asemanator in Romania ar ridica mari dificultati. Vorbim nu numai despre durata anumitor procese care depasesc cu mult sfera expresiei de „termen rezonabil pentru solutionare”, dar avem in vedere si o anumita ruptura prezenta intre legiuitorul roman si cetateanul de rand. Nimeni nu poate invoca in fara instantei faptul ca nu cunoaste legea, insa trebuie tinut cont in eventuala reglementare si introducere a unei Curti cu jurati, ca este nevoie de o educare juridica a cetateanului nespecializat. Necunoasterea celor mai simple dispozitii in vigoare nu poate crea decat prejudicii unui sistem judiciar si asa sufocat si ingropat in zeci de mii de dosare aflate in curs de solutionare.  Autor: Stefan Gheorghes
  1. Silverman, Jacob – How the Judicial System Works
  2. United States Courts – About jury service


ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR AL S.U.A VS. ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR ROMÂN


ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR AL S.U.A VS. ORGANIZAREA SISTEMULUI JUDICIAR ROMÂN Av.IGNAT CLAUDIU FLORINEL AUGUSTIN Influentat de-a lungul istoriei de dominatia coloniala britanica, chiar si dupa unirea statelor in federatie, cele trei puteri legislative, executive si judiciara au fost impartite prin Constitutie intre Federatie si statele componente. Baza sistemului judiciar American o reprezinta tribunalele constituite la nivelul fiecarui stat si doar o mica parte din litigii au fost solutionate de tribunalele federale.Practic exista 50 de sisteme judiciare fiecare propriu statului care l-a elaborate, singura constanta fiind acordarea lor cu dispozitiile Constitutiei. Ca regula a organizarii sistemului judiciar statal, acesta cuprinde tribunale de prima instanta, curti de apel si o curte suprema ca tribunal de ultima instanta , majoritatea constituindu-se pe trei grade de jurisdictie. Exista in fiecare stat si alte tribunale si curti cu o competenta , jurisdictie, limitata.Tribunalele de prima instanta au o larga competenta atat in materie civila cat si penala si este principala instanta de fond. Denumirea acestei instante difera de la stata la stat fiind cunoscuta ca tribunal de district, sau tribunal de circuit, curti superioare ori chiar courts of common Pleas. Ele administraeaza toate probele necesare entru solutionara cauzei, iar compltul este format dintr-un singur judecator de profesie.Materia sucesorala este una speciala iar litigiile de acest fel se solutioneaza de tribunale speciale. Fiecare stat are insa serie de instante locale, in a caror competenta intra litigii cu o valoare mica sau de o mica importanta , instante suordonate triunalelor de prima instanta.Diferenta de competenta material ape celasi teritoriu intre tribunalul de prima instanta si instantele locale o dau deci natura litigiilor si valoarea lor.Curtile de Apel , au rolul exercitarii unui control judiciar asupra hotararilor pronuntate de tribunalele statale. Majoritatea statelor americane confera cetatenilor lor dreptul de a exercita aclea apelului , isa doar asupra problemelor de drept si nua sura chestiunilor de fapt., motiv pentru care instanta de apel nu este considerate un al doilea grad de jurisdictie. Fiecare stat are o instanta suprema , unica cu rol in interpretarea uniforma a legii, care pronunta in price maerie hotarari definitive si neapelabile., instanta deumita Supreme Court sau Supreme Judicial Court. Sistemul romanesc, este unitar ca si organizare ambele avand insa ca obiectiv asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil si judecarea proceselor in mod impartial si independent. Dreptul procesual roman are personaj principal intotdeuna judecatorul, indiferent ca este vorba despre o instanta civila , penala, comerciala. La baza piramidei sistemului romanesc se afla judecatoriile , care functioneaza ca prime instante . Ele sunt organizate ca instante fara personalitate juridica, prin Legea 304 /2004, art 38-40 Competenta materiala a judecatoriilor este prevazuta in chiar art. 1 din C. Proc Civila care spune ca :Judecătoriile judecă: 1. în primă instanţă, toate procesele şi cererile, în afară de cele date prin lege în competenţa altor instanţe; 2. plângerile împotriva hotărârilor autorităţilor administraţiei publice cu activitate jurisdicţională şi ale altor organe cu astfel de activitate, în cazurile prevăzute de lege; 3. în orice alte materii date prin lege în competenţa lor dar si in Codul e procdura penala. Judecatoriile pot avea in organizarea lor sectii complete specializate pentru minori si familie. Instanta ierarhic superioara este tribunalul, instanta cu personalitate juridica, organizata la nivelul fiecarui judet.In cadrul tribunalelor functioneaza sectii sau dupa caz complete specializate pentru cauze civile, penale, comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios adminstrativ si fiscal, conflicte e munca si asigurari sociale iar acolo unde este necesar sectii maritime si fuviale sau marci si inventii sau altele. In ultimii ani se incearca infiintare achiar a tribunalelor specializate,( in prezent exista 4 asemenea tribunale) cu personalitate juridica, ce preiau tribunalului cauzele in domeniul in care se infiinteaza, tinzand oarecum spre modelul francez.Tribunalul roman este atat o prima instanta , o instanta de apel si o ultima instanta in cazurile limitativ prevazute de lege. Competenta materiala a tribunalelor este reglementata de dispoz. Art 2 Cproc civila dar de Codul de proceura penalaCurtile de apel sunt in numar de 15 , sunt persoane juridice distincte, avand in circumscriptia fiecareia cateva tribunale judetene si tribunale specializate In cadrul lor pot functiona sectii sau complete specializate.Competenta sa materiala este prevazuta in art 3 Cpoc civila , iar in materie penala ar 28 ind 1 C proc penala. Ele sunt al treilea grad e jurisdictie , in vreme ce curtile de apel franceze reprezinta de regula unica instanta de apel , al doilea si totodata ultimul grad de jurisdictie.Presedintii Curtilor de apel au calitatea de ordonator de credite secundar, au atributii de coordonare si control ale administrarii instantei. Completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator la cauzele in prima instanta, doi la judecarea apelului si trei judecatori la judecarea recursului indiferent de tipul instantei unde se judeca. Organizarea sistemului judiciar federal AmericanSistemul judiciar federal este alcatuit din curti federale de district, curti federale de apel( de circuit) si Curtea suprema de Justitie, structurat pe trei niveluri, toate aceste instante fiind create prin insasi Constitutie. Curtile de district exista cel putin cate una in fiecare stat, judecand cauze civile , administrative, comerciale si penale care privesc legislatia federala- avand deci o competenta generala . Al doilea nivel de jurisdictie il reprezinta curtile federale de apel , care au o competenta teritoriala nationala. Hotararile pronuntate de aceste curti de apel nu pot fi atacate decat in mod exceptional la Curtea Suprema a SUA Curtea Suprema instanta din varful piramidei sistemului federal, este atat o institutie legala cat si una politica, asa cum considera literature juridica.Existenta sa nu poate fi pusa la indoiala, fiind prevazuta de Constitutie. Legiuitorul i-a conferit o competenta originala, stabilita expres de Constitutie, care nu poate fi limitata de forul legislative- Congresul, care insa poate organiza tribunale inferioare dar si limita competenta altor instante federale. Curtea Suprema este compusa din 9 judecatori: un presedinte si 8 judecatori asociati. Nu exista sectii sau birouri, ativitatea sa dsfasurandu-se in Plenul sau, ia deciziile se iau cu majoritate de voturi.Activitatea de audieri dureaza doua saptamani dupa care cerceteaza dosarul , jurisprudenta, pronunta hotararea in sedinta si o publica. Competenta originala a Curtii este o competenta exceptionala si de prima instanta. Functia sa majora este de solutionare a recursurilor facute impotriva hotrarilor pronuntate de tribunalele federale si statale in conditiile legii.Exista trei cai de atac , create de dreptul englez common –law si preluate , apoi mentinute in dreptul American, trei mijloace procedurale ordinare de desizare aCurtii Supreme si anume: writ of appeal, writ of certiorari, certification of questions.Prima dintre ele , writ of appeal, este modul procedural prin care se puteau controla hotararile judecatoresti pronuntate de catre instantele inferioare atat federale cat si statale, abrogat insa in 1988.Writ of certiorari este mijlcul prin care instanta inferioara cere instantei superioare sa verifice daca in cursul judecatii au fost incalacri le dreturilor, Insa instanta supema are libertatea de apreciere daca cerceteaza sau nu cauza si apoi daca va considera necesar sao revoke, sa o confirme ori modifice.Crtification of questions este procedura prin care instanta inferioara cere instantei supreme sa se pronunte de aceasta data intr-o problema de drept concreta, de a carei soluionare depinde decizia ce va fi ponuntata. Chiar daca instanta suprma se pronunta in acest sens, instanta inferioara nu este obligate, tinuta sa respecte modul de solutionare dat de aceasta.Prin acste trei mijoace procedurale Curtea de Casatie isi indeplineste rolul sau politic si juridic de interpretare si aplicare a Constitutiei.In Romania, Inalta Curte de Casatie si Justitie este singura instanta suprema, fiind organizata in 4 sectii: civila si de proprietate intelectula, sectia penala, sectia comerciala si sectia de contencios administrativ si fiscal) Conducerea ei se exercita presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere iar judecarea cauzelor se face de complete formate din 3 judecatori ai aceleiasi sectii, din complete de 9 judecatori specializati in functie de natura cauzei sau de Sectiile Unite. In acest ultim caz, la judecata trebuie sa ia parte cel putin doua treimi din numarul judecatorilor in functie, iar decizia e luata cu majoritatea voturilor celor prezenti.Din punct de vedere al competentri teritoriale este clar ca are competnta nationala , iar in ceea ce priveste competenta materiala aceasta este reglementata de art 29 Cod procedura penala potrivit caruia solutioneaza cauze penale in prima instanta si recurs si art 4 Cod procdura civila conform caruia in materie civila judeca. recursurile declarate împotriva hotărârilor curţilor de apel şi a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege si recursurile în interesul legii, la care se adauga si alte cayuri prevazute expres prin legi speciale. In SUA functioneaza si alte instante speciale , cu co competenta material limitata fie la litigii in materia taxelor si impozitelor federale, sau a actiunilor nelectuale savarsite de particularii contra SUA, , chestiunide drept vamal. Asemenea instante speciale sunt curtile militare de apel, instante formate din judecatoi civili, si a caror competenta este solutionarea apelurilor indreptate impotriva deciziilor pronuntate de curtile martiale si de tribunalele militare. Corespondente in sistemul roman sunt tribunalele militare si tribunalele militare teritoriale a caror competenta este stabilita in art 27, 28 Cod Proc Penala, putand functiona ca prime instante, instante de apel , de recurs . La noi , aceste instante au fiecare statut de unitate militara, cu indicativ propriu. Curtile cu juri este o procedura total straina sistemului roman contemporan , in schimb pentru sistemul american reprezinta un important simbol al justitiei .Sistemul prezinta avantajul unei judecati rationale in care probele se administreaza in fata unor judecatori populari impartiali. Al saselea amendament la Constitutia federala spune ca „ in toate procesele criminale , acuzatul beneficiaza de dreptul la o judecata rapida si publica de unjuriu partial al statului si districtului unde s-a comis fapta”De regula numarul juratilor este de 12, insa jurisprudenta a decis ca o cerinta minima constituirea juriului din minim 6 jurati. Fiind un drept constitutional, beneficiarii sai pot renunta in mod expres la acest drept cu acordul Ministrului Public si aprobarea tribunalului. Conditia fundamentala este ca juratii sa fie reprezentativi pentru comunitatea respectiva si alegerea lor sa se faca fara vreo discriminare, si totodata alegerea acestor jurati trebuie sa se faca cu respectarea dreptului egal al acuzatului de a fi judecat de un juriu impartial.Sunt totusi incompatibili pentru a fi jurati, potrivit uno legi statale, anumite persoane precum condamnati penal, preoti, avocati, etc. In procesele penale juratii au ca rol fundamental sa detrmine starea de fapt si sa decida asupra culpabilitatii sau nevinoatiei acuzatului. Judecatorul poate totusi indreta eroarea prin care juriul condamna acuzatul impotriva regulilor de drept, dar nu poate interveni daca acuzatul este declaat nevinovat. Judecatorul poate si uneori este chiar obligat sa dea instructiuni juratilor cu privire la dreptul aplicabil in speta, ori la sarcina probei, prezumtia de nevinovatie, si alte ase,enea instructiuni cu caracter general. Evitandu-se influentarea prin mass media a juratilor, acestia delibereaza in secret si adopta un verdict cu unanimitate de voturi sau cu mojoritate de voturi functie de reglementarile statale.Dupa pronuntarea verdictului , judecatorul pronunta o hotarare de drept conforma cu solutia dta de juriu.Tot judecatorul are posibilitatea sa dispuna dizolvarea juriului si repunerea pe rol a cauzei daca juratii nu pot adopta un verdict. Marele juriu, existent si la nivel federal are rolul de acuzare penala , aflndu-se sub conducerea ministerului public si avand competente otal diferite de cel al micului juriu.Departamentul Federal de Justitie este o importanta institutie guvernamentala cu rol in supravegherea activitatii de executare a legilor de interes public, asigurarea protectiei societatii contra activitatilor criminale si subversive, reprezentarea guvernului Federal in fata Curtii Supreme. Practic el este consilierul juridic al guvernului dar si al cetateanului de rand. Departamentul federal este condus de procurorul General ce are si functia de ministru al justitiei,In fiecare district federal functioneaza un birou al procurorului federal, care actioneaza in numele autoritatilor centrale pentru urmarirea penala a persoanelor vinovate de incalcarea puterilor si autoritatii Statelor Unite. Procurorii federali sunt numiti de presedintele SUA pentru un mandat de 4 ani . Ei sunt ajutati de asa numitii prosecutors , procurori ce asigura si garanteaza protectia judecatorilor, avocatilor, juratilor si tot ei elibereaza mandate de arestare a criminalilor si indeplinesc toate sarcinile trasate de procurorul federal. In cadrul Ministerului Public roman procurorii sunt organizati ierarhic, subordonati ministrului de Justitie . Mai mult, procurorul are posibilitatea de a promova si exercita actiunea penala in calitate de parte in proces, iar in procesul civil poate promova sau interveni in actiuni determinate de lege.Ministerul public roman este alcatuit din parchete ce functioneaza pe linga fiecare judecatorie, tribunal, curte de apel sau instanta civila sau militara.Parchetele de pe linga tribunale si curti de apel au personalitate juridica, fiind structurate in sectii ce pot fi si ele impartite in servicii si birouri. Parchetele de pe linga Curti sunt conduse de procurori generale , iar cele de pe linga tribunale de prim procurori Parchetul de pe linga Inalta Curte are sectii servicii si birouri conduse de procurori sefi, inclusiv pentru combaterea infractiunilor facute de militari. Tot aici functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism cu o activitate reglementata de Legea 508/2004 si Departamentul national Anticoruptie, ale carui atributii, competenta , structura si organizare sunt stabilite in OUG 43/2002. si legea 304/2004 . In ceea ce priveste statutul magistratului in sistemul judiciar american, acestia desi numiti in functi pe un mandat determinat, nu sunt asimilati functionarilor, trebuind sa fie neutri si obiectivi in luarea deciziilor. Procedurile statelor de numire a judecatorilor sunt diferite de la numirea de catre guvernator, de catre legislativ pana la alegerea si selectionarea pe baza de merit. Atat judecatorii curtilor federale cat si cei ai Curtii Supreme , sunt numiti de Presedintele tarii, sunt inamovibili, dar pot fi destituiti printr-o procedura anevoioasa impeachment , in cazul in care se fac vinovati pentru tradare, coruptie, cima contra bunurilor publice sau delicte grave.Durata mandatului judcatorilor este foarte diferita de la un stat la altul. Totusi , potrivit Constitutiei, judecatorii federali sunt numiti pe viata sub conditia uni une conduite. In sistemul judiciar roman, judecatorul este numit de Presedintele Romaniei, este inamovibil spe deosebire de mandatul limita al judecatorului american, insa ca si acesta din urma este independent, se supune doar legii si impartial.Ca urmare a diferentierii statutului judecatorului de cel al procurorului, dispozitiile art 3 din statutul magistratilor Legea 303/2004, vorbesc despre procuror astfel: Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucură de stabilitate şi sunt independenţi, în condiţiile legii, ei nefiind inamovibili ci doar stabili in acasta functie. Aparent doua sisteme de organizare judiciara foarte deosebite unul de celalalt, sistemul american si cel roman au totusi unele institurii prezente in ambele sisteme sau reguli identice . Considerand ca orice sistem judiciar este perfectibil, institutiile „bune „ ale sistemului american pot fi implementate la noi , in vederea celeritatii si acuratetii actului de justitie. Bibliografie:1. Ioan Les Sisteme judiciare comparate, Ed ALL Beck, Bucuresti 20022. Viorel Ciobanu, G Boroi Drept procesual civil. Curs selectiv. Ed C H Beck, Bucuresti 2009 3 Gabriel Boroi Codul de procedura civila comentat si adnotat Ed Ch Beck Bucuresti 20014.Ion Neagu Tratat de procedura penala .Partea generala Ed Universul Juridic Bucuresti 2008





Despre "Checks&balances" 
si responsabilitatea politica

"Deciziile sunt respectate din principiu. Nu e nevoie de ceva special in lege, nu putem trimite armata sa le aplice. Toti actorii politici respecta deciziile Curtii Supreme pentru ca exista un echilibru intre puteri si nu indraznesc sa creeze un precedent periculos" - Asa a incercat un profesor american, doctor in stiinte politice, sa lamureasca dilema unui grup de jurnalisti romani: "Cum isi impune Curtea Suprema din Statele Unite (n.r. echivalentul Curtii Constitutionale de la noi) deciziile sale, daca nu exista dispozitii clare in lege in acest sens?".


De altfel, veniti dintr-o tara in care e obisnuit sa vezi parlamentari ignorand deciziile instantei, chiar si CCR, sau schimband legile penale pentru a se proteja pe ei insisi, e lesne de inteles nedumerirea. E greu de conceput ca un sistem exista in echilibru si ca principiul "check and balances" lucreaza fara sa ai zeci de legi sau articole care sa reglementeze totul.

Daca la noi orice scapare din lege este exploatata la maxim sau, mai grav, in lege sunt introduse tocmai noi vulnerabilitati si portite de scapare, in SUA multe legi sunt laxe, dar sistemul merge inainte in baza responsabilitatii politice sau civice. 

Ca un exemplu, in legea americana nu scrie nicaieri ca pentru a fi numit judecator la Curtea Suprema trebuie sa fi fost inainte practicant in drept sau macar sa fi terminat facultatea de drept. "Si cu toate acestea nu s-a intamplat niciodata pana acum ca un judecator propus la numire sa nu fi fost inainte macar avocat sau procuror", ne-au explicat oficiali ai Oficiului Administrativ al Instantelor din Statele Unite. 

Cat priveste numirea marilor judecatori, acestea se fac printr-un acord politic cu toate partile. Senatul propune o lista, presedintele verifica si nominalizeaza un candidat, iar Senatul valideaza apoi numirea. Sigur, pana aici exista componenta de joc politic, insa mai departe judecatorii numiti in functie devin, in teorie, imuni politic si scaunul lor nu mai depinde de politicieni.

Tocmai aceasta "imunitate" dobandita ii fac pe unii sa acuze ca marii judecatori pot "juca" politic nederanjati, in timp ce altii sustin ca astfel sistemul este protejat de presiunea politicului pe justitie. 

Judecatorii de la Curtea Suprema au mandat pe viata, iar cei de la curtile federale au un mandat care tine atata timp cat sunt in "good behaviour" (n.r. buna purtare) - fara vreo alta intepretare sau explicatie pentru aceasta expresie din lege. In general, consensul e ca si acest mandat este unul pe viata, iar un judecator federal nu poate parasi postul decat prin demisie sau prin punere sub acuzare.

Chiar si asa, punerea sub acuzare pentru coruptie a unui judecator federal s-a intamplat atat de putine ori incat e aproape imposibil sa primesti un exemplu intr-o dicutie cu vreun oficial american. Pentru statistica, in ultimii 78 de ani un singur judecator federal a fost pus sub acuzare pentru mita. 

Sistemul cauta sa descurajeze coruptia. Eficienta cheltuirii banului public primeste o atentie deosebita

In general, sistemul - cel putin la nivel federal - este construit in asa masura incat sa descurajeze coruptia, incat orice fapta de coruptie, daca exista ea, sa fie depistata intr-una din multele comisii etice sau institutii de control de la nivelul fiecarei ramuri ale statului.

In plus, multe din agentiile americane de control merg mai adanc decat coruptia, cauta probleme sistemice care duc, printre altele, si la depistarea abaterilor de la lege. Spre exemplu, Government Acountability Office (GAO) este un soi de Curte de Conturi de la noi care supervizeaza executivul, numai ca institutia lor nu se ocupa cu un audit financiar sec, ci face un control al eficientei, un audit de performanta pentru contractele publice si rapoartele lor trateaza direct problema arzatoare la buzunarul omului obisnuit - "Cat de eficient sunt cheltuiti banii publici, banii mei?". 

GAO verifica eficienta cheltuirii banului public
Foto: gao.gov
Institutia, desi tine de Congres, are din cei peste 2.800 de angajati doar unul singur numit politic - directorul, dar e pe un mandat de 15 ani. Are un buget anual de aproape 480 de milioane de dolari, dar prin investigatiile sale si rapoartele formulate are o rata de returnare a investitiei de 100 de dolari pentru fiecare dolar cheltuit. 

La fel se intampla si cu alte institutii, unde agentii, organisme independente sau comisii verifica fiecare domeniu si contureaza astfel sita sistemului prin care actiunile sunt cernute si potentialele fapte de coruptie sunt descoperite. 

Despre coruptia existenta, presa libera ca "watchdog", societatea civila activa si piedicile intampinate in obtinerea informatiilor

A nu se intelege gresit ca in Statele Unite nu exista fapte de coruptie. Dimpotriva, desi departe de nivelul cu care suntem obisnuiti in Romania (unii oficiali americani au ramas surprinsi, spre exemplu, cand au auzit de cele 63 de milioane de euro, valoarea prejudiciului din dosarul ICA-Dan Voiculescu), fapte de coruptie exista si ele sunt puternic tratate in presa. Un politician odata intrat intr-un scandal de coruptie si ajuns in fata justitiei este singur, fara ajutor de partid si fara obstructionari legislative cum vedem la noi in Parlament. 

Presa, indiferent de unele abordari sau afinitati politice, lucreaza ca un "watchdog" si multe investigatii incep tocmai de la diverse articole sau investigatii publicate in media. In general am aflat, din discutiile atat cu oficiali, cat si cu oameni din media americana, ca nu se pune problema de cenzura sau de presiune politica. Mai mult, intreg sistemul este foarte reticent atunci cand vine vorba de relatiile politicului cu presa.

Ca un exemplu, anuntata reintoarcere a fostului primar din New York, Michael Bloomberg, la conducerea companiei care ii poarta numele si care are si o componenta media a starnit ingrijorare numai la gandul unui potential conflict de interese. Departe de tot ca imagine de ce se intampla la noi in tara si unde mai toate publicatiile sunt direct sau indirect controlate de politicieni. 
Desi pot relata deschis despre ce vor ei, si jurnalistii de peste ocean se plang de lipsa de transparenta a statului sau de birocratie excesiva. Ca o problema general valabila, jurnalistii americani cu care am reusit sa schimbam impresii zic mereu ca legile de acces la informatiile publice nu functioneaza prea bine in practica si ca sunt dese cazurile in care informatiile solicitate vin cu intarziere sau chiar deloc. 

La nivelul federal exista FOIA (n.r. Freedom Of Information Act), iar fiecare stat mai are si el cate o lege privind informatiile publice pe deasupra, insa de multe ori jurnalistii raman la mana autoritatilor locale care raspund sau nu la solicitarile de presa. 

In New Orleans, publicatia non-profit The Lens s-a apucat sa construiasca o baza de date digitala, usor de utilizat si cautat, cu toate contractele pe care le incheie primaria. Documentele, desi teoretic sunt publice, ele sunt puse la dispozitia publicului online doar pentru ca primarul vrea mai mare transparenta, nu si pentru ca ar fi obligat de vreo lege. Ce se intampla daca primaria decide sa nu mai publice documentele? "Asta e. Nu am mai avea acces la ele asa de usor. Ar trebui sa mergem pe calea birocratica, sa trimitem solicitari si sa asteptam cat o fi nevoie pana un raspuns", spune unul din jurnalistii publicatiei. 

Pe langa presa, de subiectele de coruptie si de buna starea statului de drept se ocupa si o multime de ONG-uri sau grupuri de actiune. Multe din ele au critici puternice la adresa sistemului, pornind de la acelasi acces greoi sau cu piedici la informatii, pana la greutatea cu care sistemul se schimba sau se adapteaza noilor cerinte sau tehnologii. 

Coruptia in "New Orleans" si o alta mare problema in zona

Daca in statele dezvoltate coruptia, desi exista, ea este "ocazionala",  sunt alte state in care coruptia este mult mai des intalnita, ba chiar a devenit traditie. In Louisiana, in special in zona New Orleans, pe oricine intrebi iti poate vorbi de coruptie. Zi-le ca esti jurnalist si ca ai venit acolo sa studiezi problema coruptiei si iti va spune ca ai ajuns la locul potrivit. 

Problemele de coruptie au afectat intreg spectrul politicienilor locali. Multe cazuri au ajuns publice, multe dosare s-au solutionat cu condamnari, insa presa locala si sociteatea civila zic mai degraba ca a fost atins doar varful icebergului.


In New Orleans, ultimul primar care a condus orasul din 2002 si pana in 2010, Ray Nagin, a fost recentcondamnat la zece ani pentru coruptie. Nagin a fost un primar in general apreciat de cetateni, desi toata lumea il stia corupt, ne-au povestit localnicii sau jurnalistii cu care am discutat.

Langa New Orleans, fostul presedinte al Jefferson Parish (n.r. - echivalentul unui County), Aaron Broussard a fost condamnat in 2012 pentru ca si-ar fi angajat si platit ilegal sotia. 

Edwin Edwards, fost guvernator al Statului Louisiana cu patru mandate, condamnat in 2002 la zece ani pentru coruptie, a anuntat cu putin timp in urma ca va candida la urmatoarele alegeri pentru Congres. 

Mai mult, din cauza ca fenomenul este unul foarte extins in zona, societatea civila a infiintat o organizatie a cetatenilor - Metropolitan Crime Commision - care cu asta se ocupa cu depistarea cazurilor potentiale de coruptie. Primesc reclamatii sau ponturi, investigheaza prealabil si apoi predau cazul mai departe la procurori sau chiar si la FBI pentru anchete mai ample. 

Legile statale mai permisive, traditia relatiilor intre politicieni si diversi lideri locali, zona mai saraca, afectata puternic de dezastrul Katrina din urma cu zece ani, infuzia de capital federal pentru reparatiile si investitiile de dupa uragan, toate acestea au dus in Louisiana la proliferarea fenomenului de coruptie, ne-au explicat jurnalistii si localnicii. 

Desi coruptia e in floare, realitatea te loveste cand vezi ca exista o alta marea problema in zona: violenta armata si crimele. 

De la inceputul anului si pana in 16 septembrie, numai in zona orasului New Orleans au avut loc peste 120 de omoruri prin impuscare. Numarul de conflicte armate, fara victime, ajunge undeva la cateva sute. La fel, in Jefferson Parish au fost impuscate mortal 34 de persoane numai anul acesta. Louisiana este unul din multele state in care accesul la arme este neingradit. Poti sa iti cumperi o arma de foc fara vreun permis si fara chiar sa arati vreun act de identitate. 

Hibele din unele legi si sistemul judecatorilor alesi de cetateni

Ca o explicatie pentru propagarea armelor in randul cetatenilor simpli, chiar si unii oficialii recunosc, in nume personal, ca sistemul judiciar i-a dezamagit. "Sistemul nu a facut totul posibil pentru a-i lua pe agresori de pe strada si sa-i tina inchisi atat cat ar merita", ne spune chiar cineva de partea dreapta a legii.

In plus, sistemul legislativ are si unele hibe care pot da nastere unor situatii aberante. Un agresor, spre exemplu, poate scapa cu o pedeapsa mult mai mica daca victima este ucisa, decat daca victima supravietuieste si depune marturie impotriva sa. 

Tocmai astfel de vulnerabilitati legale nasc nedreptati si de o parte si de alta a legii. 

Innocence Project New Orleans (IPNO) e o asociatie non-profit care lupta de ani buni sa redeschida cazurile unor persoane care ar fi fost condamnate pe nedrept si savarsesc pedepse pe viata in inchisoare sau isi asteapta randul la executie. Pana in prezent, IPNO a reusit sa scoata din inchisoare 24 de oameni condamnati pe nedrept, multi din ei la inchisoare pe viata. Alte 20 de cazuri se rejudeca in prezent. 

"Poti ajunge sa fi condamnat aici in Louisiana pe niste probe socant de slabe", ne-a marturisit un avocat expert in astfel de cazuri. "Louisiana este probabil statul cu cele mai multe decizii gresite date de judecatori". 

Desi misiunea IPNO este de a descoperi si remedia erorile sistemului, ONG-ul primeste aproape 50% finantare tocmai de la bugetul statal, ba chiar si chiar si de la bugetul federal.

In opinia avocatilor experti, astfel de probleme apar din cauza unor legi slabe sau depasite, saracia inculpatilor care nu isi pot permite un avocat bun care sa lupte cu adevarat in instanta, dar si din cauza sistemului prin care judecatorii locali sunt alesi periodic. 

"Faptul ca procurorii si judecatorii sunt alesi duce la astfel de situatii. La momentul scadentei ei trebuie sa lase o statistica in urma, iar o statistica plina de condamnari da bine intr-o campanie electorala", sustin expertii.

De altfel, cand am ajuns in New Orleans era in plina desfasurare o campanie electorala pentru alegerea de judecatori la Curtea Districtuala (n. District Court).

Alegerea magistratilor de catre cetateni, perfect asemanator alegerilor politice, este unul din elementele sistemului american intens criticat de-a lungul timpului, alaturi de modul de finantare al campaniilor electorale pentru politicieni. 
Pe langa faptul ca alegerea judecatorilor promoveaza mai degraba populismul decat competenta, sustin expertii, nu te poti intreba daca nu exista pericolul unui conflict de interese atunci cand vezi case de avocatura care pun pe peluza din fata cladirii bannere sau semne de sustinere fata de un judecator sau altul. (foto alaturata)

Din New Orleans si pana in Washington DC, unele zone amintesc de problemele si coruptia de acasa, insa altele iti ofera gura de aer proaspat al unui sistem care functioneaza in puncte cheie si beneficiaza de responsabilitate politica, cel putin la nivelul federal. 

Cu toate neajunsurile sale intalnite in practica, sistemul "check and balances" la americani pare sa functioneze, iar institutiile si oamenii politici au fost si sunt mereu in garda ca echilibrul intre puterile statului sa nu fie alterat.

Zecile de comisii de etica, agentiile de control, corpurile independente de supraveghere, societatea civila activa prin zeci si sute de asociatii, presa libera - toate acestea sunt unelte care nu doar ca scot la iveala neregulile sau abuzurile, ci creeaza un mediu descurajant pentru coruptie si duc mai departe efortul de a transparetiza si responsabiliza sistemul. 


Publicat de la Niciun comentariu:
Etichete: , , , , , , , ,
Abonați-vă la: Postări (Atom)