marți, 13 august 2013

Statutul de utilitate publică

ONG de utilitate publică




Conform noilor reglementari, asociatiile si fundatiile pot fi recunoscute de Guvern ca fiind de utilitate publica numai daca: activitatea lor se desfasoara in interes general sau al unor colectivitati, dupa caz;  functioneaza de cel putin 3 ani si au realizat o parte din obiectivele stabilite, facand dovada unei activitati neintrerupte prin actiuni semnificative;  prezinta un raport de activitate din care sa rezulte desfasurarea unei activitati anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului lor, insotit de situatiile financiare anuale si de bugetele de venituri si cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoasterea statutului de utilitate publica; fac dovada existentei unor contracte de colaborare si parteneriate cu institutii publice sau asociatii ori fundatii din tara si din strainatate.

Prin Legea nr. 145/2012, publicată în M. Of. nr. 517 din 26 iulie a.c., au fost modificate dispoziţiile referitoare la asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile recunoscute ca fiind de utilitate publică, reglementări conţinute în O.G. nr 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările şi completările ulterioare.
Modificările vizează exclusiv capitolul distinct “Obţinerea statutului de utilitate publică a asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor” din O.G. nr. 26/2002. În sensul ordonanţei, prin utilitate publică se înţelege orice activitate care se desfăşoară în domenii de interes public general sau al unor colectivităţi.
Federaţii de utilitate publică
În forma modificată, condiţiile cumulative pentru recunoaşterea ca fiind de utilitate publică se referă atât la asociaţii şi fundaţii, cât şi la federaţii. Remarcăm, astfel, faptul că, dacă titlul capitolului includea şi anterior federaţiile, în textul aferent lipseau însă dispoziţii exprese referitoare la acestea.
Condiţii pentru recunoaşterea statului de utilitate publică
a) activitatea acesteia se desfăşoară în interes general sau al unor colectivităţi, după caz;
b) funcţionează de cel puţin 3 ani şi – potrivit completărilor aduse prin Legea nr. 145 – a realizat o parte din obiectivele stabilite, făcând dovada unei activităţi neîntrerupte prin acţiuni semnificative;
c) prezintă un raport de activitate din care să rezulte desfăşurarea unei activităţi anterioare semnificative, prin derularea unor programe ori proiecte specifice scopului său, însoţit de situaţiile financiare anuale şi de bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani anteriori datei depunerii cererii privind recunoaşterea statutului de utilitate publică;
d) deţine un patrimoniu, logistică, membri şi personal angajat, corespunzător îndeplinirii scopului propus; forma anterioară a dispoziţiei în cauză, la care legiuitorul a renunţat, prevedea obligaţia ca valoarea activului patrimonial pe fiecare dintre cei 3 ani anteriori în parte să fi fost cel puţin egală cu valoarea patrimoniului iniţial.
NOU! - face dovada existenţei unor contracte de colaborare şi parteneriate cu instituţii publice sau asociaţii ori fundaţii din ţară şi din străinătate;
NOU- face dovada obţinerii unor rezultate semnificative în ceea ce priveşte scopul propus sau prezintă scrisori de recomandare din partea unor autorităţi competente din ţară sau din străinătate, care recomandă continuarea activităţii.
Dispensă abrogată
Au fost abrogate dispoziţiile care prevedeau că Guvernul României poate, la propunerea autorităţii administrative competente, să acorde o dispensă de la îndeplinirea conditiilor prevăzute la lit. a) şi b) de mai sus dacă asociaţia sau fundaţia solicitantă a rezultat din fuziunea a două sau mai multe asociaţii sau fundaţii preexistente şi dacă fiecare dintre asociaţiile sau fundatiile preexistente ar fi îndeplinit cele două condiţii, dacă ar fi formulat solicitarea în mod independent.
Recunoaşterea unei asociaţii sau fundaţii ca fiind de utilitate publică se face prin hotărâre a Guvernului. În acest scop, asociaţia sau fundaţia interesată adresează o cerere Secretariatului General al Guvernului, care o înaintează, în termen de 15 zile, organului de specialitate al administraţiei publice centrale în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşoară activitatea.
Observăm că, prin noua formulare, Guvernul trimite solicitarea numai la “organul de specialitate…”, în timp ce, în textul anterior, trimiterea se putea face şi la ministerul în a cărui sferă de competenţă îşi desfăşura activitatea asociaţia sau fundaţia. Cât priveşte “organul de specialitate al administraţiei publice centrale”, explicaţii se regăsesc numai în precizările din textele următoare ale acestui capitol.
Documente însoţitoare la cererea de recunoaştere a ONG-ului ca fiind de utilitate publică
Dispoziţiile actului normativ, în acest sens, au rămas nemodificate. Astfel, cererea trebuie să fie însoţită, pe lângă dovada îndeplinirii condiţiilor pe care deja le-am menţionat, de următoarele documente:
- copii de pe actul constitutiv şi de pe statutul asociaţiei sau fundaţiei;
- copie de pe dovada dobândirii personalităţii juridice;
- dovada privind bonitatea asociaţiei sau fundaţiei, emisă de banca la care are deschis contul;
- copie de pe dovada privind situaţia juridică a sediului asociaţiei sau fundaţiei;
- numele şi adresa persoanelor fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanelor juridice, cu care asociaţia sau fundaţia colaborează în mod frecvent în vederea realizării obiectului său de activitate pentru care aceasta solicită recunoaşterea statutului de utilitate publică.
NOI DOCUMENTE SOLICITATE
Textul de reglementare, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.145/2012, adaugă aici, ca documente obligatorii pe care ONG-ul interesat trebuie să le furnizeze:
- situaţiile financiare anuale şi bugetele de venituri şi cheltuieli pe ultimii 3 ani de activitate;
- lista persoanelor angajate şi copii de pe contractele de muncă ale angajaţilor;
- copii de pe convenţiile de colaborare, calificări, scrisori de recomandare şi altele asemenea.
Conflictele de competenţă apărute între autorităţile publice – care se consideră competente –  privind înregistrarea cererii au rămas nemodificate. Astfel, conflictele de competenţă se soluţionează, la sesizarea oricăreia dintre părţi, de către Secretariatul General al Guvernului, în termen de 5 zile de la data înregistrării sesizării. În vederea stabilirii autorităţii competente, persoanele interesate sunt obligate să pună la dispoziţie Secretariatului General al Guvernului toate informaţiile necesare rezolvării cererii.
Autoritatea administrativă competentă este obligată ca, în termen de 60 de zile, să examineze cererea şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege. În cazul în care constată îndeplinirea acestor condiţii, autoritatea administrativă competentă va propune Guvernului României recunoaşterea. În caz contrar, aceasta va transmite persoanelor juridice solicitante un răspuns motivat, în termen de 30 de zile de la data luării deciziei.
În cel mult 90 de zile de la data depunerii cererii de recunoaştere a statului de utilitate publică, precum şi a tuturor documentelor necesare luării deciziei, Guvernul României hotărăşte asupra propunerii de recunoaştere. Dacă propunerea se respinge, soluţia va fi comunicată asociaţiei sau fundaţiei de către autoritatea administrativă la care s-a înregistrat cererea de recunoaştere, în termen de 120 de zile de la data depunerii cererii şi a documentelor necesare luării deciziei.
Drepturi şi obligaţii
Recunoaşterea utilităţii publice conferă asociaţiei sau fundaţiei drepturi şi obligaţii – nemodificate faţă de dispoziţiile anterioare din art. 41 al actului normativ de bază –, astfel:
- dreptul de a i se atribui în folosinţă gratuită bunurile proprietate publică;
- dreptul de a menţiona în toate documentele pe care le întocmeşte că asociaţia sau fundaţia este recunoscută ca fiind de utilitate publică;
- obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea;
- obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
- obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Modelul extrasului situaţiilor financiare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice.
NOU!
Legea nr. 145/2012 introduce noi obligaţii, prin adăugarea, la art. 41, a unui nou alineat (2), pe care îl prezentăm în formă integrală:
“ Recunoaşterea utilităţii publice incumbă asociaţiei sau fundaţiei următoarele obligaţii:
- obligaţia de a menţine cel puţin nivelul activităţii şi performanţele care au determinat recunoaşterea;
- obligaţia de a comunica autorităţii administrative competente orice modificări ale actului constitutiv şi ale statutului, precum şi rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale; autoritatea administrativă are obligaţia să asigure consultarea acestor documente de către orice persoană interesată;
- obligaţia de a publica, în extras, în termen de 3 luni de la încheierea anului calendaristic, rapoartele de activitate şi situaţiile financiare anuale în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum şi în Registrul naţional al persoanelor juridice fără scop patrimonial. Modelul extrasului situaţiilor financiare se aprobă prin ordin al ministrului finanţelor publice”.
Sesizăm repetarea unora din obligaţiile deja existente, în – ceea ce a devenit – alineatul (1) al articolului 41, repetare de care a fost nevoie pentru mai mare claritate în ce priveşte condiţiile de retragere a statutului de utilitate publică, aşa cum vom vedea la punctul următor.
Recunoaşterea utilităţii publice se face pe durată nedeterminată. În ce priveşte retragerea statutului de utilitate publică, legiuitorul a modificat dispoziţiile legale – alineatele (2)-(4) ale articolului 42 – şi al căror conţinut nou este următorul:  
“(2) În cazul în care asociaţia sau fundaţia nu mai îndeplineşte una ori mai multe dintre condiţiile prevăzute la art. 38 care au stat la baza recunoaşterii utilităţii publice, Guvernul va retrage, prin hotărâre, statutul de recunoaştere a utilităţii publice, la propunerea autorităţii administrative competente sau a Ministerului Justiţiei.
(3) Retragerea va interveni şi în situaţia neîndeplinirii obligaţiilor prevăzute la art. 41 alin. (2).
(4) Împrejurările prevăzute la alin. (2) şi (3) pot fi sesizate autorităţii administrative competente, Ministerului Justiţiei sau Guvernului de către orice persoană fizică sau persoană juridică interesată.”
Evidenţele contabile ale asociaţiei sau fundaţiei
Textul de reglementare rămâne nemodificat, astfel că în evidenţele contabile ale asociaţiei sau fundaţiei se vor înregistra separat bunurile achiziţionate sau edificate din bani publici. În cazul dizolvării asociaţiei sau fundaţiei recunoscute ca fiind de utilitate publică, bunurile provenite din resurse bugetare şi rămase în urma lichidării se vor repartiza, prin hotărâre a Guvernului, către alte asociaţii ori fundaţii cu scop similar sau către instituţii publice cu acelaşi obiect de activitate.
În cazul dizolvării, celelalte bunuri ramăse în patrimoniul asociaţiei sau fundaţiei vor fi repartizate conform dispoziţiilor art. 60 din O.G. nr. 26. Textul la care se face trimitere prevede că, în cazul dizolvării asociaţiei sau fundaţiei, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri pot fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător, printr-o procedură stabilită în statutul asociaţiei sau al fundaţiei.
Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării lichidatorii nu au reuşit să transmită bunurile, precum şi în cazul în care statutul asociaţiei sau al fundaţiei nu prevede o procedură de transmitere a bunurilor ori dacă prevederea este contrară legii sau ordinii publice, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanţa competentă unei persoane juridice cu scop identic sau asemănător.
Litigiile referitoare la recunoaşterea utilităţii publice a asociaţiilor şi fundaţiilor se soluţionează potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.
Dispoziţiile din acest capitol, referitoare la condiţiile recunoaşterii statutului de utilitate publică, precum şi la drepturile şi obligaţiile asociaţiilor sau fundaţiilor recunoscute ca fiind de utilitate publică se aplică în mod corespunzător şi federaţiilor.
Să mai notăm o ultimă prevedere din acest Capitol VI al ordonanţei – nemodificată –, potrivit căreia o federaţie poate fi recunoscută de Guvernul României ca fiind de utilitate publică dacă cel puţin două treimi din numărul asociaţiilor şi fundaţiilor care o alcătuiesc sunt recunoscute ca fiind de utilitate publică.