Se afișează postările cu eticheta Doc. Afișați toate postările

marți, 18 decembrie 2012

Infractiuni de serviciu

Infractiuni de serviciu sau in legatura cu serviciul

INFRACTIUNI DE SERVICIU SAU IN LEGATURA CU SERVICIUL

1. Aspecte comune.

2. NEGLIJENTA IN SERVICIU.

3. NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT. SECRETUL DE SERVICIU.

4. LUAREA DE MITA.

1. Aspecte comune.

1.1. Activitati de interes public

Respectarea ordinii sociale implica o conduita potrivit normelor morale si juridice, din partea tuturor oamenilor, perntru asigurarea desfasurarii normale a relatiilor sociale. Fata de cei care nu-si adapteaza conduita in conformitate cu prevederile legale si tulbura relatiile sociale prin fapte ilegale, este necesar sa se aplice constrangerea juridica, intrucat ei lezeaza interesul public.

Interesul public implivca ocrotirea prin lege a relatiilor sociale, menite sa asigure desfasurarea nornmala a vietii sociale si economice. De aceea, legea penala interzice si sanctioneaza faptele care aduc atingere activitatii de interes public.

Activitatile de interes public, alte activitati reglementate de lege, se realizeaza prin intermediul functionarilor. In acest context trebuie subliniate si dispozitiile art. 28 din Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor care precizeaza ca „ personalul de paza este asimilat, pe timpul executarii serviciului, persoanelor care indeplinesc o functie ce implica exercitiul autoritatii publice ”. De aceea, este necesar ca acestia sa-si indeplineasca corect si constiincios indatoririle de serviciu, sa nu si le exercite in mod abuziv si neglijent, sa nu faca din excercitarea acestor indatoriri o sursa de venituri necuvenite.

Buna desfasurare a activcitatii de interes public, a celorlalte activitati reglementate de lege este incompatibila cu acreditarea ideii ca functionarii ar fi coruptibili, ca ar putea fi influentati in modul de exercitare a atributiilor de serviciu de persoane din afara, sau prin oferirea unor foloase ce nu li se cuvin dupa lege.

Faptele de incalcare a indatoririlor de serviciu savarsite de functionari, care pot prejudicia grav prin consecintele lor activitatea de serviciu, ca si interesele legale ale persoanelor, prezentand pericol pentru societate, au fost incriminate in categoria infractiunilor de serviciu sau in legatura cu serviciul.

Obiectul juridic

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul au ca obiect juridic generic ocrotirea relatiilor sociale care asigura desfasurarea normala a activitatilort de interes public. In unele cazuri prin incriminarea faptelor incluse in aceasta categorie de infractiuni s-a urmarit si apararea altor relatii sociale care pot fi vatamate prin savarsirea lor ( ex: ocrotirea patrimoniului public ).

Obiectul material

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul sunt lipsite, de regula, de un obiect material ( cu exceptia cazurilor cand actiunea incriminata este exervcitata direct asupra unui bun sau asupra corpului unei persoane: in cazul abuzului sau al neglijentei in serviciu ori a purtarii abuzive ).

Subiectul

Cu cateva exceptii ( darea de mita, traficul de influenta ), cand fapta poate fi savarsita de orice persoana, aceste infractiuni sunt cu subiect calificat ( infractiuni proprii ), existenta lor fiind conditionata de calitatea speciala a faptuitorului care trebuie sa fie un functionar public sau un alt functionar.

Conform alin. 1 art. 147 C.pen. prin „ functionar public ” se intelege orice persoana care exercita, permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost investita, o insarcinare de orice natura, retribuita sau nu, in serviciul unui organ sau institutie de stat, ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145: regii autonomw ori societati comerciale cu capital integral sau majoritar de stat.

Prin „ functionar ”, conform alin. 2 art. 147 C.pen. se intelege persoana mentionata in primul aliniat, precum si orice alt salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei alte persoane juridice decat cele prevazute in primul aliniat. Nu intereseaza daca insarcinarea are caracter permanent sau temporar, daca este sau nu retribuita.

Vezi și
VIRUSUL - SPAIMA OMENIRII
PERMISUL DE ȘEDERE
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
Fii propriul tău nutriționist
Planet REBOOT
Ttatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Robot pe Marte
Ce să mai citim?
Tatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?
Cine mai urăște să poarte mască?

Latura obiectiva

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul se realizeaza, sub aspectul elementului material, in majoritatea situatiilor, printr-o actiune ( intrebuintarea de expresii jignitoare, in cazul purtarii abuzive; primirea de bani sau alte foloase, in cazul luarii de mita, in cazul primirii de foloase necuvenite etc. ).

La unele din aceste infractiuni, cum sunt, de exemplu, abuzul in serviciu si neglijenta in serviciu, elementul material poate fi realizat fie printr-o actiune ( indeplinirea defectuoasa a indatoririlor de serviciu ) fie printr-o inactiune ( neindeplinirea acestor indatoriri ).

Latura subiectiva

Infractiunile de serviciu sau in legatura cu serviciul se savarsesc, de regula, cu vinovatie sub forma intentiei ( directa sau indirecta ). Din aceasta catogorie de infractiuni fac parte cele care se savarsesc din culpa ( neglijenta in pastrarea secretului de stat ).

Faptuitorul nu poate invoca pentru inlaturarea vinovatiei ordinul primit de la un superior, deoarece principiul legalitatii nu ingaduie nici darea si nici executarea unor ordine ilegale.

Sanctionare: Infractiunile de seviciu sau in legatura cu serviciul sunt sanctionate cu pedeapsa inchisorii in diferite limite sau amenda.

1.2. Forma agravanta

Unele infractiuni din aceasta categorie: abuzul de serviciu contra interesului public, neglijenta in serviciu, purtarea abuziva, luarea de mita sunt prevazute si in forma agravanta.

2. NEGLIJENTA IN SERVICIU ( art. 249 C.pen. )

2.1. Notiune. Definitie

Indeplinirea corecta a indatoririlor de serviciu conditioneaza buna desfasurare a activitatii de serviciu, faptele de incalcare a acestor indatoriri reprezentand pericol social si atunci cand sunt savarsite din culpa.

Daca se cauzeaza o tulburare insemnata bunului mers a unei institutii de stat sau o paguba patrimoniului acesteia ori vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane, incalcarea din culpa a indatoririlor de serviciu prezinta gradul de pericol social necesar incriminarii si sanctionarea faptei de catre legea penala.

Constituie infractiune de neglijenta in serviciu, potrivit art. 249 C.pen., „ ancilcarea din culpa, de catre un functionar a unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinirea acesteia sau prin indeplinirea ei defectuoasa, daca s-a cauzat o tulburare insemnata bunului mers al unui organ sau al unei institutii de stat, ori al unei unitati la care se refera art. 1455 C.pen. sau paguba patrimoniului acesteia ori o vatamare importanta intereselor legale ale unei persoane”.

Obiectul juridic special

Obiectul juridic special il constituie relatiile sociale referitoare la respectarea atributiilor de serviciu de catre functionarii publici si ceilalti functionari, astfel ca acestea sa se indeplineasca in bune conditii pentru asigurarea desfasurarii normale a activitatii publice in institutii si unitati economice, fara a se produce perturbari sau prejudicii, precum si ocrotirea intereselor legale ale persoanelor fizice.

Subiectul

Poate fi un functionar public sau un alt functionar care desfasoara o activitate neglijenta, pagubitoare.

Neglijenta in serviciu, savarsindu-se din culpa, este susceptibila numai de particvipatie improprie, intrucat aceasta presupune intentia din partea instigatorului sau complicelui, raspunderea penala a acestora se stabileste dupa caz, potrivit art. 246 si 248 C.pen.

Latura obiectiva

Consta in incalcarea unei indatoriri de serviciu prin neimplinirea acesteia sau prin indeplinirea defectuoasa, incalcare care a produs una dintre urmarile prevazute in textul legii.

Prin „ indatorire de serviciu ” se intelege tot ceea ce cade in sarcina unui functionar public sau a altui functionar, potrivit normelor care reglementeaza serviciul respectiv. Aceste norme sunt variate si sunt cuprinse in legi, hotarari guvernamentale, regulamentare, instructiuni etc. Unele dintre ele stabilesc indatoriri cu caracter general, adica indatoriri care revin tuturor functionarilor, iar altele prevad indatoririle specifice fiecarei categorii de functionari.

Dispozitia data unui functionar de catre un organ ierarhic superior in baza unei prevederi legale a carei aplicare inbtra in competenta sa, constituie o indatorire de serviciu pentru subordonat, astfel incat nerespectarea ei din culpa angajeaza raspunderea penala pentru infractiunea de neglijenta in serviciu.

Prin „ incalcarea unei indatoriri de serviciu ” se intelege nerespectarea, neluarea in seama a unei indatoriri. Incalcarea unei indatoriri de serviciu poate fi savasita fie printr-o inactiune – neindeplinirea acelei indatoriri, fie printr-o actiune – indeplinirea ei in mod defectuos.

In cazul neindeplinirii unei indatoriri de serviciu faptuitorul, dand dovada de pasivitate, omite efectuarea unei sarcini de serviciu. Omisiunea savarsita poate fi totala, atunci cand faptuitorul nu-si indeplineste in intregime indatorirea de serviciu sau parttiala atunci cand si-o indeplineste numai in parte. De asemenea, omisiunea faptuitorului poate privi o singura indatorire de serviciu sau mai multe asemenea indatoriri.

In cazul indeplinirii in mod defectuos a unei indatoriri de serviciu, faptuitorul isi indeplineste indatorirea, dar altfel de cum s-ar fi cuvenit sa si-o indeplineasca.

Neindeplinirea unei indatoriri de serviciu sau indeplinirea in mod defectuos a unei asemenea indatoriri poate prezenta, ca si in cazul abuzului in serviciu contra intereselor publice, forme concrete variate, in functie de specificul fiecarui serviciu, precum si in funcsie de sfera si natura indatoririlor de serviciu ale faptuitorului.

Incalcarea unei indatoriri de serviciu, prin neindeplinbiurea acesteia sau prin indeplinirea ei in mod defectuos, pentru a constitui infractiunea de neglijenta in serviciu, trebuie sa cauzeze o tulburare insemnata bunului mers al unui organ, institutie de stat sau privata ori al unei societati comerciale, sau o paguba patrimoniului acestora ori o vatamare importanta a intereselor legale al unei persoane. DACA VATAMAREA INTRESELOR LEGALE ALE UNEI PERSOANE nu are caracter important, fapta atrage numai aplicarea unei sanctiuni disciplinare.

Latura subiectiva

Presupune vinovatia faptuitorului sub forma culpei care poate fi simpla sau cu previziune.

- in cazul culpei simple, faptuitorul nu prevede urmarea faptei sale, desi putea si trebuia sa o prevada;

- in cazul culpei cu previziune, el prevede posibilitatea survenirii urmarii, dar crede fara temei ca aceasta nu se va produce.

Daca culpa faptuitorului, sub una dintre cele doua forme, nu poate fi retinuta, fapta nu constituie infractiunea de neglijenta in serviciu.

Tentativa si consumarea

Neglijenta in serviciu, savarsindu-se din culpa nu este susceptibila de tentativa.

Consumarea infractiunii are loc in momentul in care se produce urmarea periculoasa a faptei.

Sanctiunea: inchisoare de la 1 luna la 2 ani sau amenda.

2.2. Forma agravanta

Neglijenta in serviciu exista in forma agravanta, daca fapta a avut ca urmare o perturbare deosebit de grava a activitatii unei institutii sau societati comerciale, ori a produs o paguba importanta economiei nationale.

Sanctiunea: inchisoare de la 2 la 10 ani ( alin. 2, art. 249 C.pen. ).

3. NEGLIJENTA IN PASTRAREA SECRETULUI DE STAT ( ART. 252 C.pen. ) SECRETUL DE SERVICIU

3.1. Secretul de stat

Notiune. definitie

Functionarul public, precum si orice alt functionar care detine sau cunoaste, in cadrul serviciului si in temeiul atributiilor sale, documente sau date ce constituie secrete de stat, datorita importantei acestor documente sau date, este tinut sa aiba o asemenea comportare in ceea ce priveste pastrarea lor incat sa nu fie posibila distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat sau de serviciu si nici aflarea unui astfel de secret de catre o persoana neindreptatita de a-l cunoaste.

Urmarind sa apere secretul de stat impotriva comportarii neglijente a functionarilor, care ar putea avea una dintre urmarile mai sus aratate si ar putea aduce atingere intereselor statului, Codul penal incrimineaza sub denumirea ” neglijenta in pastrarea secretului de stat ”, neglijenta care are ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, precum si neglijenta care a dat prilej altei persoane sa afle un asemenea secret, daca fapta este de natura sa aduca atingere intereselor statului.

De asemenea, legea 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000, la art. 26 pct. K prevede in mod imperativ obligatia personalului de paza „ sa pastreze secretul de stat si cel de serviciu daca, prin natura atributiilor, are acces la asemenea date si informatii ”.

Obiectul juridic special

Ocrotirea relatiilor sociale referitoare la buna desfasurare a activitatii de serviciu, care este incompatibila cu comportarea neglijenta a cetatenilor in pastrarea secretului de stat.

Obiectul material

Consta in documentul distrus, alterat, pierdut sau sustras, in cazul in care comportarea neglijenta a faptuitorului a avut ca urmare distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat.

Potrivit alin. 1 al art. 150 C.pen. „ secrete de stat ” sunt documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului.

Faptuitorul, avand calitatea de functionar trebuie sa detina sau sa cunoasca documentele sau datele ce constituie secrete de stat sau de serviciu in sfera atributiilor sale de serviciu.

Fiind o infractiune savarsita din culpa, neglijenta in pastrarea secretului de stat este susceptibila de savarsire numai cu participatie improprie potrivit art. 31 C.pen.

Latura obiectiva

Infractiunea presupune o comportare neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat, comportare care are ca urmare fie distrugerea, alterarea, pierderea sau sustragerea unui document ce constituie secret de stat, fie aflarea de catre o alta persoana a unui astfel de secret.

Prin comportarea neglijenta a faptuitorului in pastrarea secretului de stat trebuie sa intelegem lipsa de grija a faptuitorului, nesocotinta, imprudenta, nepasarea, nedibacia acestuia in pastrarea documentelor sau datelor ce constituie secret de stat si lipsa de raspundere profesionala in indeplinirea atributiilor de serviciu.

Comportarea neglijenta se poate manifesta printr-o actiune dau printr-o inactiune.

Latura subiectiva

Infractiunea se savarseste cu vinovatie sub forma culpei (culpa simpla sau culpa cu previziune).

Consumarea

Neglijenta in pastrarea secretului de stat, savarsindu-se din culpa nu este susceptibila de tentativa.

Consumarea infractiunii are loc in momentul cand s-au distrus, alterat, pierdut sau sustras documente secrete sau s-a dat prilejul altei persoane neindreptatite a le cunoaste.

Sanctiunea : inchisoare de la 3 luni la 4 ani.

3.2. Secretul de serviciu ( art. 4, Legea 23 / 1971 )

( Divulgarea secretului economic – art. 298 C.pen. )

Notiune. Definitie

In sensul art. 4 din Legea 23 / 1971 privind apararea secretului de stat „ informatiile, datele sau documentele care, potrivit prezentei legi, nu constituie secrete de stat, dar nu sunt destinate publicitatii, sunt secrete de serviciu si nu pot fi divulgate ”.

In art. 298 C.pen. este incriminata infractiuhnea de divulgare a secretului economic si se refera la date sau informatii cu caracter economic care, desi nu constituie secrete de stat, nu sunt destinate publicitatii. Aceste date si informatii trebuie pastrate cu strictetea impusa de legiuitor deoarece, desi nu sunt de insemnatatea acelora care constituie secrete de stat, totusi de ele se leaga interese importante ale economiei nationale. Divulgarea acestora prezinta un pericol special deoarece pot produce pagube si leza interesele economiei nationale.

Obligativitatea pastrarii secretului de stat si sectretului de serviciu de catre personalul de paza este prevazuta in mod expres in art. 26 alin. K din Legea nr. 18 / 1996 completata cu O.U. nr. 161 / 2000 privind paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor.

Potrivit art. 298, alin. 1 C.pen. infractiunea consta in divulgarea unor date si informatii care nu sunt destinate publicitatii, de catre cel care le cunoaste datorita atributiilor de serviciu, daca fapta este de natura sa produca pagube avutului public. Conform alin. 2 al aceluiasi articol, infractiunea consta in aceeasi fapta, savarsitap de o alta persoana, oricare ar fi modul in care acea persoana a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile.

Obiectul juridic special

Este reprezentat de relatiile sociale referitoare la stricta pastrare a datelor si informatiilor care nu sunt destinate publicitatii. Desi titlul art. 298 poarta denumirea „ infractiuni la regimul stabilit pentru anumite activitati economice ”, infractiunea de divulgare a secretului economic nu priveste o anumita activitate economica, ci oricare dintre aceste activitati.

Obiectul material

Consta in documentul ce contine date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.

Subiectul

Poate fi un functionar ( alin. 1, art. 298 C.pen. ) sau orice persoana ( alin. 2, art. 298 C.pen. ) care a ajuns sa cunoasca datele sau informatiile nedestinate publicitatii pe care le divulga.

Latura obiectiva

Presupune, sub aspectul elementului material, o actiune de divulgare a unor date sau informatii. Divulgarea se poate face oral sau in scris, prin aratarea unor documente sau inscrisuri care contin acele date sau informatii cu caracter economic care nu sunt date publicitatii si care potrivit Legii 23 b/ 1971 constituie secrete de serviciu si deci nu pot fi divulgate. Fapta trebuie sa produca pagube.

Latura subiectiva

Fapta se savarseste cu intentie directa sau indirecta. Faptuitorul isi da seama daca datele sau informatiile pe care le divulga nu sunt destinate publicitatii si vrea sa le divulge, prevazand ca astfel creeaza o stare de pericol pentru interesele economiei nationale ca si pentru relatiile sociale cu caracter patrimonial.

Sanctiune. Inchisoare de la 2 la 7 ani, daca faptuitorul a cunoscut datele sau informatiile datorita atributiilor de serviciu si cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani, daca fapta este savirsita de oricare alta persoana.

http://www.stiucum.com/drept/drept-general/Infractiuni-de-serviciu

vineri, 31 august 2012

Asigurare facultativa de locuinta

Nu uitati de asigurarea locuintei pe anul acesta , deoarece autoritatile Locale , in disperarea de a aduce venituri la bugetul local , vor trece la aplicarea amenzilor , deoarece pana acum au tergiversat cu ocazia Alegerilor !

La asigurarea obligatorie de 20 euro nu aveti mai nimic asigurat daca aveti pagube diverse , decat in caz de calamnitate .

Vedeti ca exista asigurari avantajoase si pentru circa 40 euro , unde veti fi despagubiti in mai multe ipostaze , de ex. locuinta avariata veti primi max 35 mii euro , bunuri uzuale 2000 euro si raspundere civila de 10.000 Ron , daca produce-ti pagube din greseala vecinilor .

Ultima zi cu poliţe ieftine de asigurare pentru locuințe: De la 1 septembrie intră în vigoare noua regulă CSA

Vineri este ultima zi în care se mai aplică regula poliței de asigurare obligatorie, în valoarea de 10 sau 20 de euro, iar începând de la 1 septembrie, asigurările facultative nu mai acoperă daunele mai mici de 10.000 sau 20.000 de euro.

Astfel, clienții vor fi obligaţi să încheie două poliţe - una facultativă şi una obligatorie.

Potrivit Evenimentul Zilei, polița facultativă va acoperi şi cele trei riscuri din asigurarea obligatorie (inundații, cutremure, alunecări de teren), dar și riscuri suplimentare. În cazul producerii evenimentului, asiguratorul va oferi despăgubiri pentru valoarea asigurată care depăşeşte plafonul de 10.000 - 20.000 de euro.

Prin polița obligatorie sunt asigurate și locuințele cu risc seismic ridicat, în limita a maxim 20.000 de euro.

Poliţele facultative încheiate înainte de 1 septembrie se vor derula fără modificări până la expirarea contractelor.

La finele lui iunie existau peste 5 milioane de asigurări de locuinţe, facultative şi obligatorii, în condițiile în care în România sunt circa 8 milioane de locuinţe.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) a anunţat că de mâine societăţile de asigurare vor putea încheia poliţe numai pentru sume şi riscuri suplimentare celor acoperite de asigurarea obligatorie. Poliţele obligatorii emise de Pool-ul de Asigurare Împotriva Dezastrelor (PAID) acoperă pagubele produse de inundaţii, cutremure şi alunecări de teren în limita a 10.000 sau 20.000 de euro.
Anterior, poliţele facultative puteau ţine locul celor obligatorii dacă acopereau şi cele trei riscuri prevăzute de poliţa obligatorie. Poliţele facultative încheiate înainte de 1 septembrie se vor derula fără modificări până la expirarea contractelor.

Vezi și

VIRUSUL - SPAIMA OMENIRII

PERMISUL DE ȘEDERE

Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase

Fii propriul tău nutriționist

Planet REBOOT

Ttatăl fondator al Uniunii Europene.

Colonizarea de pe Marte !

Ne pregătim pentru Marte

Robot pe Marte

Ce să mai citim?

Tatăl fondator al Uniunii Europene.

Colonizarea de pe Marte !

Ne pregătim pentru Marte

Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?

Cine mai urăște să poarte mască?

De ce sa iti faci o asigurare facultativa de locuinta?

Locuinta reprezinta unul dintre cele mai valoroase bunuri pe care le ai. Si probabil nu ti-ai da seama de importanta acesteia pana in momentul in care nu ai pierde-o. In ultimii ani a crescut alarmant frecventa catastrofelor naturale care pun in pericol siguranta casei tale. De aceea, ai la dispozitie doua variante: sa inchei asigurarea de locuinta obligatorie, care iti acopera 3 riscuri de baza: inundatii naturale, cutremure si alunecari de teren, sau sa beneficiezi de o protectie completa a casei tale, optand pentru o asigurare de locuinta facultativa.

O asigurare obligatorie pentru locuinta implica o prima anuala de 20 de euro pentru locuintele de tip A (realizate din materiale conventionale) si 10 euro pe an pentru locuintele de tip B (realizate din materiale neconventionale). Cu o astfel de polita insa nu vei primi nici un fel de despagubire in momentul in care casa ta este distrusa prin explozie sau incendiu, evenimente a caror probabilitate este destul de mare. Astfel, desi pretul este mai mic, totusi este posibil sa ai parte de probleme pentru care nu vei primi nici un fel de ajutor financiar.

In schimb, o asigurare de locuinta facultativa acopera o paleta mult mai larga de riscuri: incendiu, explozie, traznet, furt de bunuri, riscuri atmosferice, vandalism si multe altele. Daca printr-o polita obligatorie nu iti vor fi niciodata asigurate bunurile, o asigurare facultativa o va face. Intr-adevar, pretul politei creste direct proportional cu numarul de riscuri acoperite, insa vei sti ca in felul acesta locuinta ta este in siguranta. Iar siguranta casei tale inseamna si confortul tau si al familiei tale.

In functie de asigurator sau de produsul ales, polita poate avea si fransize pe fiecare eveniment (in general este o fransiza de 2% din valoarea unei daune pentru riscurile de dezastre naturale).

duminică, 19 august 2012

Creditele neachitate si moştenitorul

Ce faci cu creditele neachitate, dacă eşti moştenitorul datornicului?
În unele situaţii neplăcute, poţi ajunge dator la o bancă fără să ai vreo implicare directă. Aceasta este situaţia moştenitorilor, atunci când decesul a survenit înainte ca datoria proprietarului către bancă să fie stinsă. Vestea bună este că, potrivit noii legislaţii, s-a stabilit un set de condiţii favorabile în cazul datoriilor moştenite prin succesiune.
Noul Cod Civil, intrat în vigoare anul trecut, a impus un set de legi favorabil pentru cei care dobândesc datorii prin decesul celor pe care îi moştenesc. Astfel, banca nu mai are dreptul legal să execute bunurile moştenitorului pentru datoriile moştenite.
„Art. 1114, alin 2 prevede că moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia”, arată specialiştiii Conso.ro.
Astfel, pusă în faţa acestei neplăcute situaţii, banca nu poate decât să execute bunurile deţinute de persoana decedată. Dar şi această măsură se impune doar în cazurile de forţă majoră. Mulţi moştenitori pot alege să achite în continuare ratele obţinute poate fără voie sau fără un plan anterior. Ceea ce este important de verificat este existenţa unei asigurări de viaţă ataşate creditului. Dacă aceasta există şi evenimentul produs se află pe lista riscurilor asigurate, societatea de asigurări trebuie să vă despăgubească. În cazul în care cererea de despăgubire este respinsă în mod nejustificat, atunci se poate depune o reclamaţie la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor.

20 aug 2012 | Autor: Mihaela Ochiană, IMOPEDIA.ro

Vezi și
VIRUSUL - SPAIMA OMENIRII
PERMISUL DE ȘEDERE
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
Fii propriul tău nutriționist
Planet REBOOT
Ttatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Robot pe Marte
Ce să mai citim?
Tatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?
Cine mai urăște să poarte mască?

joi, 2 august 2012

Predoiu se Confeseaza

Miniştri care au încercat să interfereze în Justiţie.
Ce i-a povestit Predoiu ambasadorului SUA

Ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, joi, că a avut o lungă discuţie, miercuri, cu ministrul Cătălin Predoiu din care a aflat că unii miniştri ai Justiţiei au încercat să interfereze în procesul de justiţie, el spunând că acest lucru nu s-a întâmplat doar în perioada comunistă, informeazăMediafax.

Ambasadorul a menţionat într-un discurs problema "dificilă legată de modul în care se întrepătrund iniţiativele politice şi legislative emanând de la Executiv cu independenţa sistemului judiciar".

"Unde se intersectează independenţa cu responsabilitatea, în general? Este un subiect dificil şi în SUA şi clar şi aici. Eu înţeleg istoria dumneavoastră. Am aflat nişte lucruri despre România ieri, lucruri pe care nu le ştiam. Am avut o discuţie lungă cu ministrul Predoiu despre cum a fost istoria dumneavoastră şi despre ce au făcut unuii miniştri ai Justiţiei aici în sensul în care au încercat să interfereze în procesul judiciar. Şi nu este un lucru valabil doar pentru perioada comunistă", a spus Gitenstein.

El a adăugat că, "probabil, miniştrii justiţiei nu au fost atât de integri ca Monica Macovei şi au încercat să intervină în procesul judiciar, aşa că există motive pentru care se construiesc adevărate ziduri pentru independenţa sistemului judiciar".

Diplomatul american a subliniat că "sistemul judiciar trebuie să fie deschis la reformă".

Pe de altă parte, ambasadorul s-a pronunţat pentru utilizarea Internetului în îmbunătăţirea transparenţei sistemului judiciar.

"Cred că putem utiliza Internetul pentru a îmbunătăţi transparenţa sistemului judiciar", a spus Gitenstein.

El a precizat că acest lucru se întâmplă "cu destul de mult succes" în SUA, "deşi aplicarea nu este consecventă şi (...) unele tribunale fac bine acest lucru, iar altele nu:.

"Ar fi bine dacă, în cazul tuturor instanţelor ar fi uşor şi pentru dumneavoastră şi pentru oamenii din presă să afle ce se întâmplă în sala de judecată, prin publicarea pe site-ul instanţelor a statusului diverselor proceduri judiciare, a numelui judecătorului, a pledoariilor, motivaţiilor şi opiniilor. De exemplu, în această privinţă este o problemă în România, unde este foarte greu să faci rost de opinii de exemplu în acest stadiu. E un lucru care costă, iar Banca Mondială face cheltuieli mari pentru acest lucru în România. Pe termen lung, de fapt, nu este chiar atât de scumpă postarea de informaţii, iar ea poate fi foarte valoroasă prin faptul că adaugă transparenţă procesului", a spus ambasadorul.

Un mister: cine sunt ministrii turnati de Predoiu la Inalta Poarta americana?

O știre ușor jenantă apare în presa de ieri: ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a avut o discuție lungă cu ambasadorul SUA la București, în cadrul căreia l-a informat despre presiunile politice operate de unii miniștri ai justiției, în trecutul apropiat. Spunem jenantă pentru că demersul ministrului e unul fanariot, oricum l-ai aborda, o manevră prin care vasalul român pupă respectuos condurul sultanului american, turnînd cine a fost cuminte și cine nu, în materie de justiție.

Foarte interesant ar fi, însă, de identificat acei miniștri ai Justiției care ar putea face obiectul pîrei lui Predoiu și care s-au purtat atît de jalnic încît au ajuns să fie arătați cu degetul la nivel internațional.
O idee ar fi să încercăm să îi luăm bob cu bob, pînă vine confirmarea, peste vreo 20 de ani, din stenograme Wikileaks..

În primul rînd, e greu de crezut că Predoiu a luat în calcul primii ani de după revoluție, pentru că în acea perioadă Justiția reușea performanță de a avea cîte un nou ministru în fiecare an. Șase miniștri, pînă în 1996, titularii abia apucînd să se instaleze că și începeau să își facă bagajele. E cazul lui Teofil Pop, care i-a succedat nevestei lui Bobu, Maria, ultimul ministru comunist al Justiției, al lui Victor Babiuc, Mircea Ionescu Quintus, Petre Ninosu, Gavril Iosif Chiuzbaian ori Ion Predescu, acesta din urmă prinzînd doar vreo două luni de mandat.

După 1996, are loc, însă, o stabilizare în domeniul respectiv, iar miniștrii au timp să se desfășoare în mod firesc. Să vedem care dintre ei ar putea face obiectul pîrei lui Cătălin Predoiu, ministrul Justiției în mandatul actual al lui Traian Băsescu.

În primul rînd, îl avem pe Valeriu Stoica, patru ani ministru în mandatul CDR. Numai că Stoica nu poate fi luat în calcul: el e de ani de zile o eminență cenușie de prim rang a PDL, prieten al lui Băsescu, lider al think-tankului democrat-liberal, personaj respectat și ținut la mare preț. E exclus ca Valeriu Stoica să aibă asemenea schelete în dulap, din perspectiva domnului Predoiu. Ori a domnului Băsescu.

Succesoarea sa, pesedista Rodica Stănoiu, e categoric pe lista pîrîților, odată ce nu are nicio legătură cu regimul actual. Dar Predoiu a vorbit de miniștri, deci la plural, ceea ce înseamnă că trebuie să mai fie cel puțin unul.
După Stănoiu a venit Cristian Diaconescu, care, însă, e azi ditai ministrul de Externe în regimul Băsescu, deci e imposibil ca Predoiu să se refere la un coleg de guvern.
Mai apoi a venit Monica Macovei, pe care ambasadorul american o laudă din sculare în culcare, deci cade și ea de pe lista suspecților.

Apoi, a venit pentru cîteva luni liberalul Tudor Chiuariu, pe care președintele l-a numit la un moment dat ”un tînăr mafiot obraznic” și care, din acest motiv, ar putea fi și el pe lista lui Predoiu. Numai că ”mafiotul” a fost acuzat, în principal, de implicare în unele afaceri necurate (vezi cazul Poștei), licitații și contracte măsluite și nu de presiuni politice asupra justiției. În plus, și el a venit la putere tot odată cu alianța DA condusă de Traian Băsescu, în guvernul premierului desemnat de acesta, așa încît, în fața ambasadorului american, criticile în cazul lui ar suna, mai degrabă, a autocritică a regimului. Că doar președintele ne-a demonstrat cînd cu refuzul în privința Noricăi Nicolai ce atent vegehază să nu apară figuri suspecte în justiție.

A urmat Teodor Meleșcanu, dar dacă el ar fi fost un personaj negativ e clar că nu-l mai promova președintele la șefia SIE, acolo unde relația cu SUA e la cel mai mare preț.
În fine, după Meleșcanu a venit actualul ministru, și ne vine greu să credem că el s-a autodenunțat.
În consecință, la calculul hîrtiei, rezultă că cei patru ”evangheliști” ai lui Predoiu erau trei: Rodica și Stănoiu, pentru că restul numelor care ar putea apărea pe lista lui Predoiu au gravitat ori gravitează într-o formă sau alta în jurul lui Traian Băsescu, marele aliat american.(B.T.I.)
Autor:inpolitics
23.03.2012

marți, 31 iulie 2012

Centrul de Resurse juridice - Amendamente

Amendamentele Codului de procedura penala : noi amenintari la adresa drepturilor omului

Judecatoarea prinsa beata la volan

Fundatia pentru o Societate Deschisa si Centrul de Resurse juridice isi exprima profunda

ingrijorare fata de viitorul statului de drept in Romania. Sub pretextul luptei impotriva

coruptiei si ale unor asa zise cerinte ale Uniunii Europene, recentele modificari ale Codului de

procedura penala reprezinta de fapt grave incalcari ale drepturilor omului, cu precadere a

dreptului la viata privata al persoanelor, a dreptului la aparare, cu consecinte serioase asupra

evolutiei democratice a tarii.

1. Consideram ca inacceptabila posibilitatea oferita procurorilor de a intercepta

corespondenta si de a efectua inregistrari telefonice timp de 48 de ore fara un mandat

emis de un judecator. Acest lucru este cu atit mai grav cu cit Ministerul Justitiei (care

initial a solicitat ca acest lucru sa se poata produce timp de 72 de ore!!) nu a oferit nici

un argument serios pentru o astfel de restringere a dreptului la viata privata, si deci a

incalcarii art. 8 din Conventia Europeana a drepturilor omului, in afara eternei scuze

privind lupta impotriva coruptiei, criminalitatii organizate si, eventual, a terorismului.

Atragem atentia ca atingerea acestor obiective, a caror importanta nu o contestam,

trebuie sa se faca fara a abdica de la principiile unui stat de drept, ale unei democratii

functionale, bazate pe respectul drepturilor omului.

2. Este, de asemenea, inacceptabila ingerinta in relatia avocat-client, prin interceptarea

convorbilor telefonice, confidentialitatea specifica acestei relatii fiind esentiala pentru

garantarea dreptului la aparare, garantat de articolul 6 din Conventia europeana a

drepturilor omului.

3. Continuarea practicii actuale ca inregistrarile telefonice sa fie facute de SRI inclusiv in

cazurile instrumentate de procuror este o alta inclacare a dreptului persoanei – invinuit

sau inculpat – la viata privata si la aparare si, implicit, la un proces corect si echitabil.

Justificarea existentei aparaturii numai la SRI este o scuza jalnica pentru un stat care se

pretinde a fi de drept. Dotarea parchetelor cu aparatura specifica, chiar daca ar fi fost

costisitoare, ar fi fost mult mai potrivita pentru respectarea principiilor dupa care

Romania ar trebui sa functioneze. Ingerinta serviciilor secrete – fie si numai prin

simplul act al inregistrarilor – in activitatea parchetelor, deci a autoritatii judecatoresti,

este inadmisibila.

In loc sa se modifice legea sigurantei nationale si actualele proiecte de lege care permit

agentilor SRI sa intercepteze comunicatiile, inclusiv cele telefonice, timp 48 de ore fara

mandat, Ministerul Justitiei a optat pentru solutia contrara, marind sfera persoanelor care pot

face acest lucru, prin includerea procurorilor. Se explica astfel de Ministerul Justitiei nu a

exprimat niciodata un punct de vedere critic privind drepturile exagerate ale agentilor de

informatii si contrainformatii, inlcusiv cel de interceptare a convorbirilor telefonice fara

mandat. Dincolo de incalcarile drepturilor omului semnalate mai sus, atragem atentia asupra unei

alte consecinte grave a acestor ultime decizii legislative: in locul unei reforme a justitiei care sa

intareasca rolul judecatorului, sa il responsabilizeze si implicit sa contribuie la sporirea

increderii populatiei in corpul judecatoresc, actualele reglementari conduc la subminarea

pozitiei judecatorilor, la considerarea lor ca niste cantitati neglijabile, in functie de interesul

punctual al unui porcuror. In locul unei evolutii catre un stat de drept functional, cu un

Parchet eficient dar controlat de puterea judecatoreasca, exista riscul de a ajunge in situatia in

care sa vedem o reintarire a vechii Procuraturi, pe care o consideram disparuta.

O astfel de politica penala, mai potrivita unui stat politienesc, nu ne va aduce mai aproape

de Uniunea Europeana, prentru ca nu prin restringerea drepturilor omului vom reusi sa

devenim compatibili cu standardele si cerintele UE. Intr-o democratie functionala, asa cum

Romania doreste sa fie, este obligatoriu ca lupta impotriva criminalitatii de orice fel sa se faca

numai cu respectarea regulilor democratice si a drepturilor omului

Renate Weber – Presedinta, Fundatia pentru o Societate Deschisa

Georgiana Iorgulescu – Directoare Executiva, Centrul de Resurse Juridice

Victor Alistar – Director Executiv, Transparency International România

„Rechizitoriul” Macovei - Cazuri Celebre

Pe site-ul www.codulzambaccian.ro lansat recent de fostul premier Adrian Nastase, a fost publicat un adevarat rechizitoriu impotriva fostei ministrese a Justitiei, Monica Macovei, cea care in calitatea ei din prezent de europarlamentar continua sa-i atace public pe adversarii politcii ai PD-L. De la casa parintilor lui Macovei si pana la bulversarea Justitiei sub mandatul ei de ministru, Monica Macovei, finalizata cu o motiune simpla intitulata „Minciuna – Adevarul Justitiei Macovei” promovata de zeci de senatori in anul 2007, cititi in continuare un amplu material despre trecutul actualei europarlamentare care nu mai pridideste sa acuze coruptia din toate partidele, mai putin PDL.

MINCIUNA – ADEVARUL JUSTITIEI MACOVEI - Adrian Nastase a publicat „Rechizitoriul” Macovei, care demonstreaza cum fosta ministresa a Justitiei a produs imense prejudicii sistemului judiciar si continua sa fie „un instigator al coruptiei”

Marţi, 22 mai 2012 18:15 | Scris de L.J. Dezvaluiri - Cazuri Celebre

<< In ultimele saptamani, Monica Macovei si-a reluat vechile obiceiuri, lansandu-se public intr-o retorica plina de ura si de minciuni impotriva oponentilor politici legitimi, subminand, inca o data, insusi fundamentul democratiei noastre. Este timpul sa punem lucrurile la punct si sa lamurim felul in care aceasta persoana a provocat mai multe prejudicii sistemului judiciar din Romania, decat oricine altcineva inaintea ei. “Monica Macovei ii poate pacali pe sponsorii ei din strainatate. Ii poate pacali si pe unii dintre ambasadorii de la Bucuresti. Dar nu mai poate pacali cetatenii Romaniei”Monica Macovei, persoana care a pretins ca este un campion al luptei impotriva coruptiei, este, in realitate, un instigator al coruptiei. Ea nu lupta cu coruptia, pentru ca este parte a acesteia!

Acestea sunt faptele:

Monica Macovei a incalcat, in mod repetat si cu buna stiinta, Constitutia Romaniei. Ocolind Parlamentul in contradictie cu legea

- Ianuarie 2005: La mai putin de o luna de la numirea ei in postul de ministru al Justitiei, Monica Macovei a plasat in capul listei ei de prioritati vanarea oponentilor politici ai Presedintelui Traian Basescu. S-a angajat ulterior intr-o serie de actiuni revoltatoare si ilegale, in incercarea ei obsesiva de a obtine cu orice pret condamnarea lui Adrian Nastase. A folosit pentru aceasta toate mijlocele si resursele statului, indiferent de faptul ca nu a existat nici o dovada care sa il incrimineze pe Adrian Nastase care, ca fost premier al Romaniei, era arhitectul principal al aderarii tarii la NATO si la Uniunea Europeana.

- 27 ianuarie 2005: Monica Macovei a promovat o Ordonanta de Urgenta – care este un act guvernamental destinat deciziilor ce trebuie luate in situatii de urgenta si catastrofe nationale reale – cu scopul de a putea sa il trimita in judecata pe Adrian Nastase, fara sa mai ceara acordul Parlamentului, asa cum cerea legea in cazul fostilor ministri.

Ministrul Justitiei a ignorat cu buna stiinta faptul ca, inca din 1999, Curtea Constitutionala declarase ca o astfel de modificare este neconstitutionala.

- iulie 2007: Curtea Constitutionala declara neconstitutionala actiunea Monicai Macovei

Justitie in stil Macovei: avocatii nu au voie sa participe la audierile efectuate de catre procurori

- iunie 2004: Parlamentul a adoptat noul Cod penal, bazat pe solicitarile si standardele inalte ale UE.

- 2005: Noul ministru al Justitiei Monica Macovei refuza sa-l puna in aplicare.

- iulie 2006: Parlamentul adopta modificarile Macovei la vechiului Cod Penal. Intre multele amendamente „progresiste” ale lui Macovei se afla si cel prin care este restrictionat, fara precedent, accesul avocatilor la audierea efectuate de catre procurori. in acest fel, Macovei a netezit calea pentru procurorii ei, nou-numiti, pe criterii politice, in Directia Nationala Anticoruptie, ca acestia sa poata comite abuzuri si sa santajeze martorii, in spatele usilor inchise, departe de ochii publicului si ai avocatilor. (vezi www.codulzambaccian.ro).

- 20 noiembrie 2007: Din nou, Curtea Constitutionala decide ca amendamentele si actiunile Monicai Macovei sunt neconstitutionale.

Macovei incearca sa isi asume ilegal puteri absolute care nu au fost date vreodata unui ministru.

- 27 iulie 2006: Monica Macovei promoveaza infiintarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI), careia ii permite sa investigheze dar si sa condamne pe oricine, fara sa existe vreo autoritate sau alt organism public de control al unor astfel de puteri ale ANI. O astfel de institutie nu exista nicaieri, in nici o tara membra a UE.

- 14 aprilie 2010: Doar peste patru ani, si exact ca in cazurile anterioare, Curtea Constitutionala declara si aceasta initiativa a Monicai Macovei ca fiind neconstitutionala.

“Un stat politienesc” in stilul Macovei

- 30 mai 2006: Ministrul Justitiei Monica Macovei a prezentat Parlamentului cererea de modificare a Codului de Procedura Penala, cu privire la interceptari. Aceasta modificare ar fi permis procurorilor sa puna sub urmarire telefoanele, internetul si alte mijloace de comunicare ale unei persoane, fara ca procurorii sa mai aiba obligatia obtinerii unui mandat judecatoresc, asa cum cerea legea la acel moment. De asemenea, Monica Macovei dorea ca astfel de inregistrari sa fie admise drept probe in instante. Parlamentul a respins initiativa Monicai Macovei si a trimis propunerea spre reexaminare la Comisia juridica.

- 1 iunie 2006: Comisia juridica a Parlamentului a inceput dezbaterea propunerii lui Macovei. Monica Macovei a incercat sa-si impuna punctul de vedere solicitand adoptarea modificarilor fara dezbatere si a iesit din sala tipand si trantind usa. Ulterior Parlamentul a respins partial modificarile propuse de Macovei. Cele mai importante asociatii pentru apararea drepturilor omului Statul Politienesc al lui Macovei si violarea drepturilor omului

- 8 iunie 2006. Ca raspuns la comportamentul lui Macovei, cele mai importante asociatii pentru apararea drepturilor omului au emis o declaratie comuna: “O astfel de politica penala, mai potrivita unui stat politienesc, nu ne va aduce mai aproape de Uniunea Europeana”; “Sub pretextul luptei impotriva coruptiei si al unor asa-zise cerinte ale UE, recentele modificari ale Codului de procedura penala sunt, de fapt, grave incalcari ale drepturilor omului“, considera organizatiile. „Este inacceptabila posibilitatea oferita procurorilor de a intercepta corespondenta electronica si de a efectua inregistrari telefonice fara un mandat emis de un judecator” - Fragmente din declaratia comunaa Fundatiei pentru o Societate Deschisa, Centrului de Resurse Juridice si Transparency International-Romania 8 iunie 2006

Monica Macovei a politizat sistemul judiciar mai mult decat oricine inaintea ei

- 19 iulie 2005: Monica Macovei promoveaza o noua reforma prin care, Procurorul sef al Romaniei si Procurorul sef al DNA urmau sa fie numiti in functie de catre Presedintele Romaniei, la recomandarea ei, luand aceasta prerogativa din mainile Consiliului Superior al Magistraturii, ca organism superior si independent. Monica Macovei a preluat si controlul direct asupra carierelor si conduitei profesionale a procurorilor. In primele doua luni de ministeriat. Macovei a anulat independenta procurorilor si dreptul acestora de a lua decizii obiective si independente. A facut acest lucru prin impunerea uneidependente fara precedent, a Procurorilor sefi si a procurorilor, in general, fata de persoana ei. in acest fel a creat un mecanism de acuzare care era complet dependent politic, transformandu-l din organul independent care serveste interesul public, in unealta puterii politice. Dupa ce si-a impus controlul politic asupra sistemului judiciar, Macovei a coordonat cea mai vasta operatiune de indepartare de la post a procurorilor obiectivi si independenti. Monica Macovei a schimbat mai intai legile, in vreme ce incalca cu cinism Constitutia, pentru a-si asuma controlul asupra sistemului judiciar si a-l transforma intr-o unealta politica in mainile sale. Apoi, Monica Macovei a organizat cea mai ampla operatiune de indepartare de la post a procurorilor „neloiali”, inlocuindu-i cu procurori mai „obedienti” ori mult mai putin experimentati.

FAPTELE VORBESC

Senatul Romaniei decide:

Monica Macovei a incalcat independenta judecatorilor si procurorilor.

Opiniile pe care le emitea public aveau scopul sa le traseze acestora cursul pe care urma sa il ia investigatiile lor penale, respectiv deciziile lor judecatoresti. Ea a adus grave prejudicii credibilitatii sistemului juridic in ochii opiniei publice.

- 13 februarie 2007. Senatul Romaniei a adoptat o motiune de cenzura impotriva ministrului Justitiei Monica Macovei. Au votat impotriva Monicai Macovei senatori din intreg spectrul politic, inclusiv cei ai partidului caruia Macovei ii apartine.

Decizia Senatului concluzioneaza comportamentul Monicai Macovei:

Monica Macovei „a urmarit aservirea politica a autoritatii judecatoresti prin subminarea metodica a credibilitatii acesteia… Minciuna a stat cu ministrul justitiei la masa, a fost mintita presa, a fost mintita populatia, a fost mintit Parlamentul, a fost mintit Guvernul, a fost mintit Consiliul Europei.” Intr-o declaratie fara precedent, plina de detalii si dramatism, Senatul Romaniei a dovedit modul in care Monica Macovei a indus in eroare, a politizat si intimidat intreg sistemul judiciar, mintind publicul, Executivul, Parlamentul si Consiliul European.

Senatul a cerut demisia ministrului justitiei Monica Macovei pentru urmatoarele motive:

- Nepromovarea sau promovarea cu intarziere a unor acte normative care trebuiau elaborate in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania, cu ocazia incheierii Tratatului de aderare la Uniunea Europeana;

- Amanarea nejustificata a reformarii legislative a sistemului judiciar privind Codul de procedura civila, Codul de procedura penala, Codul comercial, activitatile de lobby etc.;

- Amanarea succesiva, respectiv blocarea intrarii in vigoare a Codului penal, adoptat inca in anul 2004, pana la sfarsitul anului 2008, desi capitole importante reprezentau angajamente ale statului roman, negociate in cadrul Capitolului XXIV: “Justitie si afaceri interne”, prin aderarea Romaniei la Uniunea Europeana;

- Dezinteresul vadit fata de finalizarea lucrarilor de investitii la diferite instante, parchete, penitenciare si ale altor institutii, precum si fata de dotarea corespunzatoare a acestora;

- Declansarea si sustinerea unor conflicte sau tensiuni in relatiile cu CSM, inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala sau Asociatia Magistratilor, de natura a afecta grav buna functionare a acestora, pozitia lor constitutionala si credibilitatea in societate sau in fata cetatenilor;

- Incalcarea repetata a independentei judecatorilor si procurorilor prin declaratii cu rol de indicatii, referitor la anchetele penale in curs;

- Favorizarea prin incompetenta si superficialitate a punerii in libertate si a sustragerii de la raspundere penala a inculpatului Omar Hayssam, precum si avizarea favorabila a gratierii unor traficanti de droguri, condamnati la pedepse privative de libertate de peste 10 ani inchisoare, de catre presedintele Romaniei, prin contestarea deciziei instantelor de judecata;

- Atacarea constanta a Parlamentului si discreditarea activitatii legislative, desfasurata atat in tara, cat si in strainatate;

- Ignorarea repetata a indatoririi de a participa si sustine in comisii si in plenul Senatului Romaniei initiativele promovate. (Textul complet al Deciziei Senatului il puteti citi atasat la finalul articolului)

Anatomia favoritismului si coruptiei, in stilul Macovei

Monica Macovei, persoana care a pretins ca este un campion al luptei impotriva coruptiei, este, in realitate, un instigator al coruptiei. Ea nu lupta cu coruptia, pentru ca este parte a acesteia!

O cronica:

- 1940, vila din Intrarea Ioanid 3, sector 2, Bucuresti, a fost cumparata de dnul Petre P. Petrini, un avocat din Bucuresti;

- 1950, casa a fost nationalizata ilegal de catre regimul comunist, prin Decretul 92/1950. Tot in acea perioada, proprietarul casei, dnul Petrini, a fost exclus si din barou;

- Din 1972, vila a fost inchiriata tatalui Monicai Macovei, dnul Vasile Gherghescu;

- noiembrie 1995, Parlamentul Romaniei adopta Legea caselor nationalizate nr 112/1995, care permitea proprietarilor originari sa isi revendice casele ce le fusesera confiscate de catre regimul comunist;

- 25 iulie 1996, dna Ana Maria Petrini, fiica si mostenitoarea dlui Petrini, a cerut Primariei Bucuresti retrocedarea imobilului, notificand Primaria sa NU vanda casa;

- 26 octombrie 1996, in ciuda notificarii oficiale facute de proprietarul legal, dna Petrini, familia Monicai Macovei a cumparat casa;

- 8 februarie 2001, Parlamentul Romaniei a adoptat Legea nr. 10/2001, care stabilea restituirea proprietatilor confiscate intre 1945 si 1989 de catre statul comunist;

- 2002, Tribunalul Bucuresti i-a recunoscut dnei Petrini, ca fiica si mostenitoare a dlui Petrini, deplina proprietate asupra imobilului (sentinta 1758).

- tatal Monicai Macovei, dnul Vasile Gherghescu, care locuia in acea vila, a declarat recurs la Curtea de Apel, si a pierdut, sentinta instantei inferioare fiind confirmata;

- decembrie 2004, Monica Macovei a fost numita ministru de Justitie;

- 23 septembrie 2005: Completul initial de judecatori, in recursul declarat de tatal lui Macovei, anume judecatorii Margareta Ionescu, Florin Costiniu si Vasile Culcea, au deschis sedinta de judecata. Dar, la cateva minute de la inceperea sedintei, cei trei judecatori au descoperit ca nu mai aveau dosarul, deoarece acesta fusese dat unui complet nou de judecatori, care se pronunta asupra aceluiasi caz, in acelasi moment, dar in alta sala de judecata! Curand s-a clarificat faptul ca, in urma presiunilor intense ale Monicai Macovei, Presedintele Sectiei Civile a Curtii Supreme de Justitie, judecatorul Danut Cornoiu, schimbase intreg completul de judecata. si facuse acest lucru cu doar cateva ore inaintea ultimului termen al recursului inaintat de tatal lui Macovei, si fara sa anunte completul initial de judecatori;

- 30 septembrie 2005, Curtea Suprema a publicat sentinta definitiva si irevocabila la recursul declarat de tatal Monicai Macovei, care era aceea de a-i oferi acestuia proprietatea asupra vilei – o decizie arbitrara, luata de un complet nou de judecatori, care fusese impus ilegal, in ultimul moment;

- 28 martie 2006, Consiliul Superior al Magistraturii l-a sanctionat pe judecatorul Danut Cornoiu, excluzand-ul din magistratura, datorita interventiei ilegale in procesul judiciar, pentru a favoriza „rezolvarea unei probleme personale a unei colege”;

Nota: Ulterior, Curtea Suprema a anulat decizia CSM, transformand-o in sanctiune disciplinara si financiara;

- 19 septembrie 2006, dna Ana Maria Petrini, fiica si mostenitoarea proprietarului real al vilei din Intrarea Ioanid, a cerut revizuirea deciziei Curtii Supreme;

- 5 aprilie 2007, Mandatul Monicai Macovei la conducerea Ministerului Justitiei ia sfarsit;

- 24 aprilie 2007, La doua saptamani de cand Monica Macovei nu mai conducea Ministerul Justitiei, si la sapte luni de cand dna Ana Maria Petrini ceruse revizuirea sentintei Curtii Supreme, aceasta a anulat sentinta initiala si a recunoscut proprietatea familiei Petrini asupra imobilului.>>

marți, 18 decembrie 2012