Managementul Calităţii

II.            Prezentare succintă a Manualului Calităţii

4.	SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII
	1. Reprezentantul Managementului Calităţii de la nivel de organizatie impreuna cu reprezentantii Managementului Calitatii de la nivel de domeniu de activitate stabilesc, documentează, implementează, menţin şi îmbunătăţesc sistemul de management al calităţii, prin care :   -îşi identifică procesele necesare sistemului de management al calităţii şi aplicarea acestora, -îşi determină criteriile şi metodele necesare pentru ca operarea şi controlul proceselor sa fie eficace, -se asigură de disponibilitatea resurselor şi informaţiilor necesare operării şi monitorizării acestor procese, -îşi monitorizează, măsoară, analizează şi împlementează acţiunile pe care le consideră necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi îmbunătăţirea continuă a propriilor procese. 2. PRES COM a stabilit şi menţine un Manual al Calităţii la nivel de organizaţie care : -prezintă domeniul de aplicare al fiecărui sistem de management al calităţii de la nivelul fiecărei activităţi ; -face referire la procedurile sistemului de management al calităţii de la nivelul fiecărui domeniu de activitate, prin intermediul Structurii Sistemului Calităţii; -descrie interacţiunea şi succesiunea proceselor sistemului de management al calităţii din cadrul fiecărui domeniu de activitate. 3. Reprezentantul Managementului Calităţii de la nivel de organizatie stabileşte şi implementează proceduri de Controlul Documentelor şi Controlul Înregistrărilor
5.	RESPONSABILITATEA MANAGEMENTULUI
	1. Managementul de la cel mai înalt nivel al S.C. PRES COM S.R.L. a stabilit Politica în domeniul calităţii PRES COM (aplicabilă tuturor activităţilor). 2. Fiecare RMC de la nivel domeniu de activitate din cadrul organizaţiei îşi stabileşte şi analizează propriile Obiective în domeniul calităţii, obiective care sunt în concordanţă cu Politica în domeniul Calităţii de la nivel de organizaţie. 3. Fiecare RMC de la nivel domeniu de activitate alături de Reprezentantul Managementului Calităţii de la nivel de organizaţie planifică sistemul de management al calităţii şi definesc propriile responsabilităţi şi autorităţi în cadrul  sistemului. 4. Managementul de la cel mai înalt nivel al organizatiei numeşte un Reprezentant al Managementului calităţii (la nivel de domeniu de activitate) care se asigură de funcţionarea sistemului. Managementul de la cel mai înalt nivel numeste un Reprezentant al Managementului calităţii la nivel de organizaţie . Vezi Anexa D [552-01 Reprezentantul Managementului Calităţii de la nivel de organizaţie şi Reprezentantul Managementului de la nivel de domeniu de activitate ] 5. Fiecare RMC de la nivelul domeniului de activitate îşi defineşte propriile procese de comunicare. RMC de la nivel de organizaţie defineşte procesul de comunicare la nivel de organizaţie. 6. Managementul de la cel mai înalt nivel al fiecărui domeniu de activitate analizează la intervale planificate sistemul de management al calităţii din propria organizaţie.
6.	MANAGEMENTUL RESURSELOR
	1. Fiecare domeniu de activitate/structura organizatorică din cadrul PRES COM îşi determină şi asigură resursele necesare implementării, menţinerii şi îmbunătăţirii continue a eficacităţii propriilor sisteme de management al calităţii şi pentru a creşte satisfacţia clienţilor.
7.	REALIZAREA PRODUSULUI
	1. Fiecare domeniu de activitate (structura organizatorică) din cadrul PRES COM îşi defineşte propriile procese: de planificare a realizării produsului, a celor referitoare la relaţia cu clienţii, de proiectare (unde este cazul), de aprovizionare, de producţie, de identificare şi trasabilitate, de protejare şi păstrare a produselor proprietatea clientului, de păstrare a propriilor produse şi de control al DMM-ului.
8.	MĂSURARE, ANALIZA ŞI IMBUNĂTĂŢIRE
	1. Fiecare domeniu de activitate (structura organizatorică) din cadrul PRES COM îşi stabileşte propriile metode de monitorizare a satisfacţiei clienţilor, de monitorizare şi măsurare a proceselor şi produselor, de analiză a datelor. 2. Reprezentantul Managementului Calităţii  la nivel de organizaţie stabileşte şi implementează proceduri de Audit Intern, Controlul Produsului Neconform, Acţiuni Corective, Acţiuni Preventive, prin care realizează managementul acestor procese la nivel de organizaţie.

Acest manual al calităţii descrie sistemul de management al PRES COM şi conformitatea acestuia cu cerinţele SR EN ISO 9001:2001. Acest manual este destinat:

·         utilizării interne: pentru comunicarea către toţi angajaţii PRES COM a politicii în domeniul calităţii şi a obiectivelor calităţii, pentru a-i familiariza cu metodele folosite pentru atingerea conformităţii cu cerinţele SR EN ISO 9001:2001, pentru facilitarea implementării, menţinerii sistemului de management al calităţii şi asigurarea continuităţii şi actualizării acestuia în condiţiile modificării condiţiilor de lucru, pentru asigurarea unei comunicări şi a unui control eficient al calităţii activităţilor şi documentelor care constituie baza sistemului de management al calităţii.

·         utilizării externe: pentru informarea clienţilor PRES COM şi a altor părţi interesate în legătură cu politica în domeniul calităţii al organizaţiei PRES COM, sistemul de management al calităţii implementat şi a evaluărilor privind conformitatea cu cerinţele SR EN ISO 9001:2001.

Sistemul de management al calităţii descris în continuare este conform cu cerinţele standardului român SR EN ISO 9001:2001. 

      1.  DOMENIUL DE APLICARE

Înfiinţată în anul 1991, SC PRES COM SRL a atins performanţe considerabile în cele trei domenii de activitate:

-       Comercializare de materiale de construcţii, cum ar fi cărămida, articole din tablă şi fier, articole tehnico-sanitare, centrale termice, articole de electrotehnică şi electrocasnice, articole pentru lucrări şi decoraţiuni interioare, prin complexele comerciale de materiale de construcţii Multipoll (Brasov si Fagaras) si punctele de lucru (Predeal, Prejmer si Bod).

-       Turism: cazare şi prestări servicii specifice (sală de conferinţe, saună, masaj, internet, bar, garderobă de schi şi parcare, etc.), alimentaţie pentru turism (restaurant), prin înfiinţarea în anul 2000 a Hotelului Miruna de patru stele, localizat în Poiana Braşov

-       Distribuţie de presă, comercializare de tutun, cosmetice, diverse articole de primă necesitate prin mai mult de 60 de chioşcuri amplasate în Braşov.

Domeniul de Activitate:

- comerţ cu materiale de construcţii

- distribuţie presă

- activităţi hoteliere

Elementele descrise în acest manual, procedurile sistemului calităţii şi instrucţiunile de lucru asociate constituie practici obligatorii pentru întregul personal al organizaţiei.

      

Avand în vedere caracterul standardului ISO 9001:2000 care permite modularea cerinţelor la specific, este permisă excluderea unor cerinţe care nu sunt specifice activităţii proprii şi/sau aplicabile în organizaţia noastră, cu precizarea că singurele cerinţe care pot fi excluse sunt cele menţionate la capitolul 7, ”Realizarea Produsului”. Aceste excluderi nu afectează abilitatea sau responsabilitatea organizaţiei.

Următoarele cerinţe din capitolul 7 al standardului SR EN ISO 9001:2001 nu au relevanţă pentru organizaţia noastră şi au fost excluse:

- din capitolul 7.3 Proiectare şi dezvoltare următoarele cerinţe: 7.3.1 Planificarea proiectării şi dezvoltării, 7.3.2           Elemente de intrare ale proiectării şi dezvoltării, 7.3.3 Elemente de ieşire ale proiectării şi dezvoltării, 7.3.4 Analiza proiectării şi dezvoltării, 7.3.5 Verificarea proiectării şi dezvoltării şi 7.3.6 Validarea proiectării şi dezvoltării fiind aplicabilă doar cerinţa 7.3.7 Modificarea proiectării pentru domeniul de activitate Hotel Miruna (restaurant/bloc alimentar) şi anume modificarea reţetelor culinare;

- 7.5.2. Validarea produsului, fiindcă organizaţia nu efectueză procese speciale, care trebuie verificate/validate.

2. REFERINŢE NORMATIVE

Sistemul de management al calităţii implementat în PRES COM este conform cu standardul  internaţional ISO 9001:2000, respectiv familia de standarde române:

SR EN ISO 9000:2001	Sisteme de management al calităţii – Cerinţe
SR EN ISO 9001:2001	Sisteme de management al calităţii – Principii esenţiale şi Vocabular
SR EN ISO 9004:2001	Sisteme de management al calităţii – Ghid pt. îmbunătăţirea performanţelor
SR EN ISO 19011:2003	Audituri referitoare la sisteme de management al calităţii şi mediului.

Alte referinţe normative aplicabile domeniilor de activitate sunt enumerate în Lista Reglementărilor Aplicabile ( 423-01-05)

3. DEFINIŢIE

PRES COM

Toate activităţile care se desfăşoară în PRES COM. În acest manual al calităţii, PRES COM este “Organizaţia” (cu cele trei domenii de activitate/structuri organizatorice) la care face referire standardul SR EN ISO 9001:2001.

  

    Calitate

Măsura în care un ansamblu de caracteristici (trasături distincte) intrinseci îndeplinesc cerinţele (nevoi sau aşteptări care sunt declarate, în general implicite sau obligatorii).

4.    SISTEM DE MANAGEMENT AL CALITĂŢII

4.1    Cerinţe generale

Managementul PRES COM se angajează să stabilească, documenteze, implementeze, menţină şi îmbunătăţească continuu sistemul de management al calităţii pentru a se asigura că produsele şi serviciile întrunesc cerinţele specificate. Sistemul de management al calităţii respectă cerinţele SR EN ISO 9001:2001.

Pentru a stabili modul în care cerinţele, aplicabile şi specificate, ale sistemului de management al calităţii vor fi îndeplinite, PRES COM stabileşte şi utilizează proceduri documentate ale sistemului de management al calităţii, instrucţiuni de lucru, în scopul asigurării identificării, definirii, controlului, verificării, măsurării, monitorizării şi analizării diferitelor procese ale sistemului de management al calităţii, privind eficacitatea implementării, punerii în aplicare şi a conformităţii cu SR EN ISO 9001:2001, a rezultatelor sistemului de management al calităţii în raport cu cerinţele şi îmbunătăţirea continuă.

Managementul PRES COM (pentru domeniile de activitate: comert cu materiale de constructie, distributie presa si activitati hoteliere):

a)      identifică procesele necesare sistemului de management al calităţii şi aplicarea acestora în  cadrul PRES COM; toate aceste procese sunt prezentate pentru cele 3 domenii de activitate în [Structura Documentaţiei Sistemului de Management al Calităţii 410-01];

b)      determină succesiunea şi interacţiunea acestor procese; reprezentarea grafică a succesiunii şi interacţiunii dintre procese se face în [Interacţiunea şi Succesiunea Proceselor in cadrul PRES COM 410-02]; [Interacţiunea şi Succesiunea Proceselor in cadrul PRES COM COMPLEX COMERCIAL MULTIPOLL D 410-02]; [Interacţiunea şi Succesiunea Proceselor in cadrul PRES COM HOTEL MIRUNA H 410-02]; [Interacţiunea şi Succesiunea Proceselor in cadrul PRES COM PRESA P 410-02];

c)      determină criteriile şi metodele necesare pentru a se asigura că atât operarea cât şi controlul proceselor în PRES COM sunt eficace, prin indicatorii de performanţă ai proceselor;

d)      asigură disponibilitatea resurselor şi a informaţiilor necesare pentru operarea şi monitorizarea acestor procese; de văzut procedura internă [Şedinţa de Analiză a Sistemului de Management al Calităţii D 560-01], [Şedinţa de Analiză a Sistemului de Management al Calităţii P 560-01]; [Şedinţa de Analiză a Sistemului de Management al Calităţii H 560-01];

e)      monitorizează, măsoară şi analizează aceste procese;

f)       implementează acţiunile necesare pentru a realiza rezultatele planificate şi pentru îmbunătăţirea continuă a proceselor; de văzut procedurile interne; [Acţiuni Corective 852-01], [Acţiuni Preventive-Idei de Îmbunătăţire continuă 851-01];

Pentru situaţiile în care unele procese sunt subcontractate unei terţe părţi, PRES COM se asigură că sunt identificate, stabilite şi implementate controalele necesare pentru asigurarea conformanţei cu cerinţele, controale identificate în cadrul sistemului de management al calităţii.

4.2 Cerinţe privind documentaţia

4.2.1 Generalităţi

Managementul PRES COM, prin Reprezentantul Managementului Calităţii la nivel de Organizaţie RMC(O) si Reprezentanţii Managementului Calităţii la nivel de domeniu de activitate (RMC), defineşte documentaţia sistemului de management al calităţii, inclusiv înregistrările relevante, necesare pentru a stabili, implementa şi menţine sistemul de management al calităţii şi pentru a susţine funcţionarea eficientă şi eficace a proceselor din PRES COM.

Documentaţia sistemului de management al calităţii PRES COM, include:

a) declaraţii documentate ale politicii în domeniul calităţii şi ale obiectivelor calităţii; vezi [Politica în domeniul calităţii 530-01] ;

b) manualul calităţii; vezi [Manualul Calităţii 422-01];

c) proceduri documentate cerute de prezentul Standard Internaţional; vezi [Structura Documentatiei Sistemului de Management al Calităţii 410-01];

d) documente necesare PRES COM pentru a se asigura de planificarea, operarea şi    controlul eficace ale proceselor sale; vezi [Structura Documentatiei Sistemului de Management al Calităţii 410-01];

e) înregistrări ale calităţii cerute de standardul internaţional în vigoare.

O procedură internă documentată a PRES COM este o procedură stabilită, documentată, implementată şi menţinută.

În scopul furnizării documentaţiei care să satisfacă cerinţele şi aşteptările părţilor interesate de sistemul de management al calităţii din PRES COM, se iau în considerare:

-       cerinţele contractuale provenite de la clienţi şi alte părţi interesate;

-       acceptarea standardelor internaţionale, naţionale, regionale şi al sectorului de activitate;

-       cerinţele relevante legale şi reglementare;

-       deciziile organizaţiei, etc.

Amploarea documentaţiei sistemului de management al calităţii este stabilită pentru: mărimea PRES COM, tipul activităţilor desfăşurate, complexitatea şi interacţiunea proceselor sale şi competenţa personalului din PRES COM.

Documentaţia sistemului de management al calităţii din PRES COM există atât pe suport informatic cât şi pe suport de hârtie.

4.2.2 Manualul calităţii

Reprezentanţii Managementului în PRES COM au responsabilitatea stabilirii şi menţinerii Manualului Calităţii. Manualul Calităţii evidenţiază cerinţele SR EN ISO 9001:2001, inclusiv justificări ale oricăror excluderi permise. Aceste excluderi se limitează la cerinţele conţinute în clauza 7 a standardului. De asemenea, manualul cuprinde şi o scurtă referire la responsabilităţile generale şi o scurtă descriere a interacţiunii proceselor sistemului de management al calităţii. Detalii suplimentare referitoare la procesele sistemului de management al calităţii se găsesc în procedurile sistemului calităţii şi procedurile operaţionale. Fiecare clauză din manual face referire la procedurile sistemului de management al calităţii, care la rândul lor  fac referire la proceduri operaţionale şi instrucţiuni de lucru. Aceste referiri sunt folosite ca bază de raportare pentru analiza documentelor şi auditurile calităţii.

4.2.3      Controlul documentelor

Prin procedura [Controlul Documentelor 423-01], Reprezentantul Managementului Calităţii (la nivel de organizaţie şi domeniu de activitate) PRES COM, se asigură că procedurile de pe fiecare nivel al sistemului de management al calităţii asigură controlul eficace al documentelor şi consistenţa operaţiilor sistemului de management al calităţii. Documentele controlate sunt identificate prin indicarea stadiului reviziei curente.

Manualul Calităţii (422-01), politica în domeniul calităţii (530-01), procedurile obligatorii ale Sistemului de Management al Calităţii din cadrul PRES COM sunt elaborate, aprobate, lansate, modificate de către RMC (O). La rândul lor, RMC (domeniu de activitate) distribuie procedurile obligatorii persoanelor implicate, anunţă RMC (organizaţie) despre intenţiile de modificare a acestor documente, convocându-se, astfel o şedinţă între RMC (organizaţie şi domenii de activitate). 

DREPTUL DE PROPRIETATE

Condiţiile de drept material impuse de vechiul Cod civil pentru dobândirea proprietăţii prin uzucapiune ?

Potrivit vechiului Cod Civil (art. 1846-1847), condiţiile pentru a putea opera dobândirea proprietăţii prin uzucapiune sunt ca posesia să fie utilă, adică posesia să fie: continuă, neîntreruptă, netulburată, publică şi sub nume de proprietar.

Posesia este continuă când posesorul o exercită în mod regulat, fără intermintenţe anormale.

Posesia trebuie să fie neîntreruptă întrucât întreruperea posesiei echivalează cu însăşi încetarea acesteia.

Posesia este netulburată atunci când nu este fondată sau conservată prin acte de violenţă în contra sau din partea adversarului.

Posesia este publică atunci când aceasta nu este exercitată în ascuns de adversarul său, încât acesta să nu fie în stare de a putea să o cunoască.

Posesia trebuie exercitată sub nume de proprietar.

http://legestart.ro/in-ce-conditii-putem-sa-dobandim-dreptul-de-proprietate-prin-uzucapiune/

APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIN ACTIUNEA ÎN REVENDICARE

Prin actiunea în revendicare, proprietarul care a pierdut posesia lucrului, poate cere restituirea acesteia de la cel la care se gaseste; proprietarul neposesor cere posesorului neproprietar recunoasterea dreptului sau de proprietate si restituirea lucrului.

Obiectul actiunii în revendicare îl constituie numai bunurile imobile si cele mobile
determinate individual si de care reclamantul a fost deposedat; obiectul revendicarii nu poate fi înlocuit cu alte bunuri de valoare egala ori prin compensatie baneasca.

Prin aceasta actiune se pot cere si despagubiri pentru repararea prejudiciilor cauzate,capat de cerere subsidiar revendicarii, instanta având obligatia sa se pronunte asupra ambelor capete de cereri.

Temeiul juridic al revendicarii îl constituie dreptul de proprietate asupra lucrului
respectiv.

Caractere.

a. Actiunea în revendicare este o actiune petitorie, prin care se apara dreptul de proprietate si se pune in discutie coexistenta dreptului de proprietate, eclamantul având sarcina sa dovedeasca titlul sau de proprietate, dupa dictonul "actori incumbit probatio".

Prin actiunea în revendicare se apara dreptul de proprietate în timp ce prin actiunile posesorii se apara posesia.

b. Actiunea în revendicare este o actiune reala, ea întemeindu-se si aparând însusi dreptul de proprietate care prin natura lui este un drept real, ce imprima actiunii acelasi caracter real si se deosebeste de actiunile personale, ca de exemplu actiunea derivând din contractul de locatie, contractul de depozit prin care se cere restituirea lucrului si au ca temei dreptul de creanta nascut din contract.

c. Scopul actiunii în revendicare este restituirea lucrului si deci actiunea trebuie introdusa împotriva celui ce detine lucrul. Conditii de exercitare.

Actiunea în revendicare se poate exercita numai de catre titularul dreptului de proprietate, exclusiv asupra lucrului revendicat si în consecinta:
a. coproprietarul sau coindivizul nu poate introduce actiunea împotriva celorlalti
copartasi, întrucât nu au un drept exclusiv asupra partilor ce li se cuvin, dar ei vor putea introduce actiunea dupa partaj. ¥n acest sens a statuat instanta noastra suprema, respectiv fostul Tribunal Suprem prin deciziile civile nr.337/1975 si nr.2241/1972.

În situatia în care coproprietarul face dovada ca a stapânit bunul distinct, exercitând o posesie ce duce la dobândirea proprietatii prin uzucapiune, va putea introduce actiunea împotriva celorlalti coproprietari (T.S. deciziile civile 1903/1975 si 769/1979).

b. împotriva tertilor, nu se va putea intenta o actiune de catre coproprietari sau coindivizi, ci exercitarea actiunii se va putea face de toti copartasii coproprietari (T.S. decizia civ. 1030/1975; 907/1969; 662/1960). Motivatia unei astfel de actiuni se bazeaza pe împrejurarea ca actiunea în revendicare are scopul recunoasterii dreptului de proprietate al reclamantului si nu simpla recunoastere a acestui drept asupra unei cote-parti ideale nedeterminate material.

c. actiunea în revendicare asupra unui bun comun al sotilor se poate introduce si de catre unul din soti, în baza prezumtiei mandatului reciproc; daca actiunea priveste un bun imobil, atunci nu poate fi introdusa de un singur sot, în acest caz nemaiexistând prezenta de mandat reciproc.

Reglementare

Codul civil cuprinde dispozitii de revendicare a mobilelor în capitolul prescriptiei, însa despre imobile nu exista astfel de prevederi.

A. Actiunea de revendicare a imobilelor - privesc trei aspecte:

proba dreptului de proprietate se face si In alte situatii, cum ar fi: obtinerea de daune aduse imobilelor proprietatea reclamantului, precum si la alte drepturi reale.

Sarcina probei revine reclamantului, potrivit art.1169 Cod civil, dupa care pârâtul se va apara prin dovada contrara, potrivit regulii în exeptione reus fit actor sau onus probandi incumbit eius qui dicit.

Exista unele dificultati în ce priveste dobândirea dreptului proprietate întrucât în trecut nu s-au redactat înscrisuri referitoare latransmiterea proprietatii; unele înscrisuri nu sunt însotite de planuri topografice pentru delimitarea bunului dobândit;

În transmiterea succesiva a proprietatii de diferite persoane, fara titlu - asa numite probatio diabolica este greu si chiar imposibil de facut de a se dovedi ca toti au fost proprietari; principiul relativitatii actelor juridice este acela ca produc efecte numai între partile ce le-au încheiat, succesorii lor universali sau cu titlu universal (art.973 Cod civil) si deci nu sunt opozabile tertilor; asa fiind pârâtul va putea sa nu recunoasca opozabilitatea înscrisului constatator al actului translativ de proprietate.

Dovada certa se poate face în cazul dobîndirii prin uzucapiune, reclamantul dovedind ca el împreuna cu autorii sai au posedat lucrul ce îl revendica, dobândind dreptul de proprietate prin prescriptia achizitiva - deci posesia - de 30 ani ori de 10-20 ani.

Dovada în situatia dobîndirii prin ocupatiune, reclamantul trebuie sa faca dovada ca el a intrat în posesia lui, care nu apartinea nimanui, dar titlurile provin de la acelasi autor sau de la autori diferiti.

Daca titlurile provin de la acelasi autor are câstig de cauza cel care l-a înscris mai întâi (art.712 Cod procedura civila), acest act devenind opozabil celor ce au dobândit ulterior: qui prior tempore, potiur iure.

În cazul în care nici unul nu a facut transcrierea, are întâietate cel cu titlul mai vechi, respectiv cu data mai veche, în cazul testamentului câstiga cel cu data mai recenta, care revoca pe cel anterior.

În ipoteza ca titlurile provin de la autori diferiti câstiga:

1. pârâtul, întrucât el se afla în posesia lucrului: in pari causa, metior est causa possidendis:

2. câstiga cel cu data mai veche; 3. daca cele doua titluri provin de la autori diferiti, are câstig de cauza cel care a dobândit de la autorul al carui drept este preferabil, conform principiului: "nemo plus iuris ad alium transferre protest, quam ipse habet"; dar poate câstiga si cel cu titlul mai vechi, dar posesia sa fie mai bine caracterizata.

b. numai o parte detine titlul, caz în care:
pârâtul are titlu, actiunea reclamantului se respinge, iar daca are reclamantul titlu, acesta câstiga cu doua conditii: titlul sa emane de la un tert, nu de la el însusi: data titlului sa fie anterioara datei pârâtului.

c. nici una din parti nu are titlu si nici nu poate dovedi uzucapiunea sau ocupatiunea, situatie în care s-ar respinge actiunea, însa în practica se compara cele doua posesii si are câstig de cauza posesia cea mai bine caracterizata; cel de buna-credinta fata de cel de reacredinta; posesie viciata si neviciata; posesia care are la origine un titlu fata de cea fara titlu la origine.

Ce se întelege prin titlu ? atât cel translativ de proprietate (vânzare, donatie, etc.) cât si cel declarativ care recunoaste numai un drept anterior, act de partaj, tranzactie, hotarâre judecatoreasca.

Actiunea în revendicare este imprescriptibila sub aspect extinctiv în ceea ce priveste bunurile imobile:

a. dreptul de proprietate are caracter perpetuum ce nu se stinge prin neuz;

b. proprietatea reprezinta starea juridica normala si cuprinde cele mai întinse atribute asupra lucrului.

Actiunile privind celelalte drepturi reale, ex: uzufructul se prescrie prin 30 ani (art.1890 Cod civil)

Exceptie face imobilul adjudecat la licitatie publica, cel ce se pretinde proprietar nu-l mai poate revendica daca au trecut 5 ani de la ordonanta de adjudecare (art.561 Cod pr.civila).

Proprietatea se poate dobândi prin uzucapiune de 30 ani ori de 10-20 ani.

Efectele revendicarii sunt cu privire la:

a. restituirea lucrului de orice sarcini cu care ar fi fost grevat de posesor, restituire ce se face cu toate accesoriile sale; daca restituirea nu mai este posibila în natura (lucrul a pierit, a fost dobândit de un tert de buna credinta, expropriat) restituirea se face prin despagubire în echivalent, ori se va restitui indemnizatia de expropiere;

b. restituirea fructelor, daca posesorul a fost de rea credinta, restituie fructele numai dupa data introducerii actiunii; c. situatia cheltuielilor facute cu lucrul pe care îl restituie: cheltuielile pentru conservare pe care posesorul de buna credinta are dreptul sa le ceara întrucât si proprietarul le-ar fi facut pentru conservarea lucrului; 

cheltuieli utile, ameliorari care nu sunt necesare dar sporesc valoarea lucrului, ce se pretind de posesorul de buna credinta;
cheltuielile voluptuarii (de simpla placere personala, ce numaresc valoarea lucrului); 

la aceste cheltuieli posesorul nu are dreptul la restituire, dar poate sa ridice lucrarile facute daca este posibil, fara însa a deteriora lucrul;

d. situatia lucrarilor noi si a plantatiilor facute de posesor: dreptul de retentie pentru restituirea cheltuielilor necesare si utile la care are dreptul  posesorul; unii autori admit numai pentru posesorul de buna credinta, alt ii nu admit de
loc.

Ac•iunea în revendicare a mobilelor

Art.1909 Cod civil prevede ca lucrarile miscatoare se prescriu prin faptul posesiei lor, fara a fi trebuinta de vreo curgere de timp, redactare necorespunzatoare, deoarece prescriptia presupune curgere de timp, însa textul spune ca nu este nevoie de scurgere de timp.

Conditii

1. se aplica bunurilor mobile corporale, întrucât ele pot fi posedate; alin.1 art.1909 prevede ca si bunurile necorporale pot face obiectul posesiei si anume titlurile de purtator a caror valoare este încorporata în titlu, ex:actiunile societatilor, certificate de proprietate, obligatiile emise de stat si societati; nu se aplica unei universalitati (succesiunea mobiliara si fondului de comert ca universalitate ori valoarea incorporala).

Textul art.1909 Cod civil nu se aplica:
a. fac parte din domeniul public;
b. sunt accesorii ale unui imobil: mobilier din apartament, ce nu devin mobile prin destinatie, ci îsi pastreaza caracterul lor de bunuri mobile; deci nu ar fi posibil sa se retina mobilierul pretinzând ca se aplica art.1909 alin.1 Cod civil.

Persoanele c•rora se aplic• art.1909, alin.1 Cod civil.
Textul poate fi invocat de tertul dobânditor de buna credinta ce-l dobândeste de la un detinator precar caruia proprietarul i l-a încredintat de buna voie. Tertul a dobîndit bunul de la un detinator precar, iar adevaratul proprietar s-a desesizat de buna voie de lucru încredintându-l unui detentor precar (depozitar, chirias, împrumutat).

Detentorul precar nu poate sa invoce împotriva proprietarului aplicarea în favoarea sa a regulii art.1909 alin.1 Cod civil si el are obligatia de a restitui lucrul; daca lucrul a fost înstrainat, actiunea proprietarului este una în despagubire.

Poate fi actionat detentorul precar prin actiunea în revendicare, dovedind proprietatea si precaritatea detentorului.

Proprietarul este interesat sa introduca actiunea în revendicare si nu actiunea în contract, pentru ca:

bunul scapa de sub concursul celorlalti creditori ai debitorului, detentor precar;
actiunea în revendicare este imprescriptibila - pe când cea din contract, nu;
detentorul precar poate savârsi actiunea de abuz de încredere daca înstraineaza lucrul proprietarului;
tertul dobânditor de buna credinta de la detentorul precar nu suporta consecintele faptei acestuia.

Conditiile posesiei pentru a se invoca art.1909 alin.1 Cod civil
a. sa fie reala si sa existe cumulativ cele doua elemente ale posesiei: corpus si animus;
b. posesia sa fie utila, neviciata, continua, pasnica, publica, neprecara;
c. posesia sa fie de buna-credinta si sa existe în momentul intrarii efective în posesie si ea se prezuma (bona fides presumitur).

Nu se cere si just titlu, dar acesta nu este inutil si sa existe ca element constitutiv al bunei credinte.

Este titlu putativ acela care nu are baza reala existând numai în credinta posesorului ori în imaginatia acestuia, ex. cineva crede ca este mostenitorul defunctului si ia în stapânire un bun mobil din casa.

Rezulta deci ca tertul dobânditor nu trebuie sa dovedeasca nici buna credinta nici existenta justului titlu, numai daca justul titlu ar fi un element separat de buna-credinta.

De asemenea art.1909 alin.1 Cod civil nu se aplica bunurilor pierdute sau furate, înlaturat prin art.1909 alin2 Cod civil; iar cel pagubit îl poate revendica în termen de 3 ani din ziua pierderii ori furtului de la cel la care îl gaseste, acesta din urma având actiune în regres împotriva celui de la care îl are.

Domeniul de aplicare al art.1909 alin.2 Cod civil:

a. sa fie tert de buna credinta care a dobândit bunul de la hot ori gasitor;

b. textul nu se aplica daca bunul este la hot ori gasitor;

c. bunul sa iasa din patrimoniul proprietarului fara voia lui (furt, tâlharie, piraterie, pierdere din neglijenta ori forta majora). Nu este vorba de înselaciune, gestiune frauduloasa ori abuz de încredere;

d. reclamantul sa dovedeasca ca bunul a fost la el în posesie, este identic cu cel furat ori gasit, ca a iesit din patrimoniul sau fara voia lui.

Natura termenului de 3 ani, nu este de prescriptie achizitiva ori extinctiva, el fiind un termen de decadere. Spre a fi termen de prescriptie achizitiva ar trebui ca tertul dobânditor sa fi exercitat posesia timp de 3 ani, ce se calculeaza din momentul furtului ori posesiei si nu al intrarii în posesie.

Nu este nici termen de prescriptie extinctiva pentru ca dobândirea de la tert s-ar putea sa aiba loc dupa 3 ani de la pierdere ori sustragere.

Reguli speciale pentru bunurile pierdute ori furate.

Revendicarea de catre proprietar al bunului sau de la persoana nelegitima, nu este conditionata de plata contravalorii, acesta având o actiune personala de despagubire de la cel de la care a procurat bunul.

Daca tertul dobânditor de buna credinta are acest lucru de la un loc public (bâlci, târguri, negustori) atunci proprietarul care revendica este obligat sa plateasca tertului pretul pe care acesta l-a platit. Proprietarul va avea o actiune împotriva hotului ori gasitorului.

Art.1909 Cod civil nu se aplica în cazul actiunii în revendicare a adevaratului proprietar împotriva posesorului de rea credinta, adica a celui care a cunoscut ca nu a dobândit lucrul de la adevaratul proprietar. Posesor de rea credinta este si hotul si gasitorul. Deci, actiunea în revendicare a bunurilor mobile este posibila si în termenul general de prescriptie pentru actiunile reale (art.1890 Cod civil de 30 ani), deoarece dreptul de proprietate, atât pentru imobile cât si pentru mobile nu se stinge prin neuz. Regula prevazuta de art.1909 alin.1 Cod civil se justifica
a. Proprietarul nu are actiune în revendicare împotriva persoanei de buna credinta, pe considerent de echitate. Tertul dobânditor a fost de buna-credinta, iar adevaratul proprietar a dat dovada de rea alegere a persoanei careia i-a încredintat lucrul si trebuie sa suporte riscul acestei alegeri.

Interesul circuitului civil justifica solutia, întrucât bunurile mobile circula de regula fara întocmirea de înscrisuri, ci se predau lucrurile, posesia valorând titlul de proprietate. ¥n marea majoritate, posesorul este si proprietarul lucrului.

b. În ce priveste explicatia teoretica a art.1909 alin.1 Cod civil exista teoriile:
textul se întemeiaza pe o prescriptie instantanee si creaza un mod de dobândire a proprietatii prin efectul legii; se mai instituie de text si o prezumtie absoluta (juris et de jure), care paralizeaza actiunea în revendicare.

În ce priveste uzufructul, daca uzufructuarul se deposedeaza de bunavoie de un bun mobil corporal asupra caruia el are un uzufruct, nu mai poate urmari prin actiune confesorie restituirea, aplicându-se art.1909 alin.1 Cod civil.

Revendicarea bunurilor proprietate public•

A. Bunurile din domeniul public (mobile si imobile) se prezuma dreptul de proprietate:

1. sunt imprescriptibile extinctiv, conform art.135 pct.4 si 5 din Constitutie si asa este dreptul comun pentru mobile si imobile.

Apoi art.1844 Cod civil, art.5 alin.ultim din Legea nr.18/1991 a fondului funciar; art.53 din Legea nr.15/1990 care prevede ca organul competent sa emita actul de decizie.

2. bunurile domeniului public sunt imprescriptibile si sub aspect achizitiv: art.1844 Cod civil; art.5 alin.ultim din Legea 18/1991; art.135 pct.4 si 5 din Constitutie.

B. Bunurile din domeniul privat sunt ocrotite prin art.41 pct.2 din Constitutie, în mod legal, indiferent de titularul ei si sunt supuse dreptului comun, daca legea nu prevede altfel.

Revendicarea bunurilor proprietate cooperatista, ce se considera proprietate privata, dar imprescriptibile extinctiv, potrivit decretelor-legi 66/1990 privind cooperatia mestsugareasca si 67/1990 privind cooperatia de consum si credit -si indiferent daca sunt imobile si mobile, mijloace fixe, imobile si mobile mijloace circulante, produsele necesare executarii contractelor încheiate si sunt de asemenea imprescriptibile sub aspect achizitiv ca la imprescriptibilitatea extinctiva; prescriptia achizitiva nu poate fi invocata nici de posesorul de buna-credinta.

Totusi bunurile proprietate cooperatista sunt supuse dreptului comun privind proprietatea privata în ce priveste prescriptia extinctiva si achizitiva cu distinctiile si precizarile facute (art.41 pct.2, art.135 pct.2 si art.150 din Constitutie). Reclamantul trebuie sa dovedeasca dreptul de proprietate.

Protectia Muncii - Doc firme

Lista documentelor necesare unei firme

1.Certificatul constatator sau Autorizatia de functionare.

2.Decizia de lucrator desemnat sau serviciului.

3.Dosar medical (cu fisa de expunere si fisa de aptitudini).

4.Fisa de instruire.

5.Program de instruire (procedura instruire, cum se desfasoara si cand).

6.Tematicile (pentru instruire: introductiva generala, la locul de munca si  periodica).

7.Teste.

8.Dosar de evaluare a riscurilor.

9.Instructiuni proprii (pentru fiecare loc de munca in parte).

10.Plan de prevenire si protectie (anexa.7).

11.Plan de actiune in caz de pericol grav si iminent (procedura).

12.Fisa postului cu particica noastra (propunere la personal).

13.Evidenta locurilor cu risc ridicat si specific.

14.Schita sau lista zonelor semnalizate si a panourilor de semnalizare.

15.Lista cu meseriile ce necesita autorizare.

16.Posturi de lucru ce necesita examene medicale suplimentare si monitorizare periodica.

17.Buletine de aniliza a noxelor, monitorizare.

18.Nota interna de informare a sefului despre problemele aparute.

19.Lista cu echipamentele de munca ce necesita verificari periodice.

20.Anexa 1 de la HG 1048 pentru fiecare loc de munca in parte.

21.Lista interna cu echipamentul individual de protectie.

22.Registrul de evident (cele patru).

23.Decizia de constituire a comisiei de cercetare.

24.Decizia de constituire a comitetului de sanatate si securitate in munca.

25.Ordinea de zi a sedintei CSSM si convocatorul.

26.Procesul-verbal a sedintei CSSM.

27.Raportul anual al conducatorului unitatii  catre CSSM.