Cazurile de mare corupţie cu pedepse blânde

La noi în Romania este posibil orice ! Culmea ”Politicii ! este sa candidezi din pușcărie si sa castigi alegerile !

Iar și mai grav , este ca multi marii infractori sunt chiar demnitari , sau dețin functii publice importante !

România este cea mai coruptă ţară din UE 

Obicei. 
Judecătorii nu dau pedepse complementare de interzicere a unor drepturi

Corupţii condamnaţi cu suspendare pot fi demnitari!

În cazurile de mare corupţie unde se dau pedepse de închisoare blânde, cu suspendare, inculpaţii, deşi sunt declaraţi vinovaţi, pot ajunge din nou în funcţiile care au generat sau înlesnit săvârşirea faptelor de corupţie pentru care au fost condamnaţi. Aceste practici româneşti încurajează corupţia, spun specialiştii.

Practica judiciară românească nu descurajează corupţia. Mai mult, o încurajează, deoarece în majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt pedepsele cu închisoarea sunt mici, iar inculpaţii beneficiază de suspendarea executării. În plus, deşi au săvârşit infracţiunile de corupţie din fotoliul înaltei demnităţi publice, pedeapsa cu suspendarea nu-l împiedică pe fostul demnitar să ajungă din nou pe acea funcţie pentru că legislaţia noastră îi permite.

În practica judiciară autohtonă, la pedepsele cu închisoarea date cu suspendare în cazuri de mare corupţie nu există obiceiul de a se da şi pedepse complementare (de interzicere a drepturilor civile de a fi ales/numit, spre exemplu), ci se dau doar pedepse accesorii, care nu se execută, fiind suspendate automat împreună cu pedeapsa principală.

Pedepsele complementare de interzicere a unor drepturi ar împiedica accederea condamnaţilor definitiv la funcţiile publice pe care le-au deţinut când au săvârşit infracţiunile; în schimb, pedepsele accesorii sunt doar de formă.

Până acum, pentru fapte de mare corupţie pedepsite cu închisoare cu suspendare, la nici una nu s-a aplicat o pedeapsă complementară de interzicere a unor drepturi.

Expertul anticorupţie Laura Ştefan spune că inexistenţa pedepselor complementare de interzicere a unor drepturi în condamnările cu suspendare încurajează corupţia, în timp ce Alina Ghica, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, susţine că practica e întemeiată pe actuala legislaţie, dar admite că „e de gândit o modificare pentru a nu mai suscita interpretări".

Vezi și
VIRUSUL - SPAIMA OMENIRII
PERMISUL DE ȘEDERE
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
Fii propriul tău nutriționist
Planet REBOOT
Ttatăl fondator al Uniunii Europene. 
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Robot pe Marte
Ce să mai citim?
Tatăl fondator al Uniunii Europene. 
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?
Cine mai urăște să poarte mască?

Dacă nu primeşte pedeapsă cu executare sau pedeapsă complementară, Năstase poate fi din nou premier

Adrian Năstase este demnitarul cu cele mai multe dosare de corupţie pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Citeşte şi Năstase: Dosarul Trofeul Calităţii este confecţionat din minciuni

În dosarul „Zambaccian 1", Năstase a primit o condamnare de trei ani cu suspendare şi o pedeapsă ACCESORIE de doi ani de interzicere a unor drepturi (de a alege, a fi ales/numit pe funcţii etc.), care însă este şi ea suspendată din start, laolaltă cu pedeapsa principală. Pedepsele au fost date pentru infracţiunea de şantaj săvârşită în calitate de premier al României. Dacă această condamnare ar fi fost definitivă, legea i-ar fi dat dreptul lui Năstase să fie numit din nou premier pentru că NU are şi o pedeapsă complementară de interzicere a unor drepturi (ci doar una accesorie, suspendată). În dosarul „Trofeul Calităţii", Năstase a fost condamnat la doi ani cu executare şi la doi ani interzicere a drepturilor de a alege şi de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, precum şi a dreptului de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat. Motivul condamnării: a adunat bani pentru campania sa electorală din 2004 (peste 1,6 milioane de euro) sub umbrela Inspectoratului de Stat pentru Construcţii. Dacă această condamnare ar fi definitivă, Năstase n-ar mai putea candida la alegerile parlamentare din toamnă, n-ar mai putea fi numit premier, ministru etc. (adică n-ar putea ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat).

Morega şi Popescu, deşi condamnaţi definitiv, pot ocupa din nou aceleaşi funcţii

În practica judiciară pentru corupţie există şi două condamnări definitive cu suspendare şi fără pedepse complementare de care au beneficiat Dan Ilie Morega (condamnat la trei ani cu suspendare) şi Cosmin Popescu (condamnat la doi ani cu suspendare). Potrivit DNA, în perioada septembrie 2005-martie 2007, Dan Ilie Morega, în calitate de preşedinte al filialei Gorj a PNL, şi-a folosit influenţa şi autoritatea pentru a obţine foloase necuvenite pentru partid. Aceste foloase au fost pretinse de la persoane care conduceau instituţii publice sau societăţi comerciale cu capital integral de stat şi au constat în sume de bani destinate finanţării campaniei pentru alegerile europarlamentare din 2007. Pe perioada anchetei, a ajuns deputat PNL. El poate candida din nou sau poate fi numit, pentru că nu are pedeapsă complementară.

Cosmin Popescu a fost condamnat pentru falsificarea unui raport de control al Ministerului Economiei pe vremea când era secretar de stat în acest minister, raport care l-a favorizat pe Ionel Manţog în aşa-numitul dosar al „Strămutaţilor de lux". Pe perioada anchetei, era deputat PDL. Acum, el poate fi numit din nou secretar de stat, deşi are o condamnare definitivă pentru corupţie.  

http://www.romanialibera.ro/actualitate/justitie/coruptii-condamnati-cu-suspendare-pot-fi-demnitari-266399.html