Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.
Curtea Constituţională îşi desfăşoară activitatea în plen, iar actele Curţii se adoptă cu votul majorităţii judecătorilor, dacă prin lege nu se prevede altfel.
Cvorumul pentru plen este de două treimi din numărul judecătorilor. Judecătorii au obligaţia de a-şi exprima votul afirmativ sau negativ, abţinerea nefiind permisă.
Plenul poate lua orice măsură necesară pentru buna desfăşurare a activităţii Curţii Constituţionale. În competenţa sa intră aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Curţii, preşedintele convoacă şi prezidează şedinţele acesteia, îndeplinind şi celelalte atribuţii prevăzute în Legea de organizare şi funcţionare a Curţii, precum şi în Regulament.
Aparatul Curţii Constituţionale este alcătuit din corpul magistraţilor - asistenţi, care îşi desfăşoară activitatea sub conducerea preşedintelui Curţii, şi din personalul Secretariatului General, care asigură serviciile necesare funcţionării Curţii.
Structura personalului Curţii Constituţionale este reglementată prin Legea nr. 124/2000.
VIRUSUL - SPAIMA OMENIRII
PERMISUL DE ȘEDERE
Robotul ADN ar putea ucide celulele canceroase
Fii propriul tău nutriționist
Planet REBOOT
Ttatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Robot pe Marte
Ce să mai citim?
Tatăl fondator al Uniunii Europene.
Colonizarea de pe Marte !
Ne pregătim pentru Marte
Colonizarea Marte poate determina umanitatea să-și modifice ADN-ul ?
Cine mai urăște să poarte mască?
ATRIBUŢII PREVĂZUTE DE LEGEA ORGANICĂ A CURŢII
1. Controlul de constituţionalitate a legilor de revizuire a Constituţiei
Sediul materiei
Controlul de constituţionalitate a legilor de revizuire a Constituţiei este reglementat de dispoziţiile art.146 lit.l) din Constituţie coroborate cu art.23 din Legea nr.47/1992. Această atribuţie a Curţii Constituţionale a fost introdusă prin art.I pct.19 din Legea nr. 232/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 502 din 3 iunie 2004.
Autorii sesizării
Curtea Constituţională se pronunţă din oficiu asupra legilor de revizuire a Constituţiei.
Obiectul sesizării
Obiect al controlului de constituţionalitate prevăzut de art.23 din Legea nr.47/1992 îl pot constitui doar legile de revizuire a Constituţiei, adică legile constituţionale, înainte de supunerea lor spre aprobare prin referendum.
Această lege devine definitivă ca urmare a referendumului şi intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Curţii Constituţionale de confirmare a rezultatului referendumului.
Procedura
Curtea este obligată ca, în termen de 5 zile de la adoptarea legii de revizuire a Constituţiei de către Parlament, să se pronunţe, în plen, asupra acesteia.
Preşedintele Curţii numeşte un judecător-raportor şi stabileşte termenul de judecată.
Tipul actului emis
În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. a) din Legea nr.47/1992, o decizie, cu votul a două treimi din numărul judecătorilor Curţii.
Comunicarea deciziei
Decizia prin care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire se trimite Camerei Deputaţilor şi Senatului.
Efecte
Parlamentul este obligat să respecte decizia Curţii Constituţionale. Atunci când Curtea constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, Parlamentul trebuie să reexamineze legea de revizuire a Constituţiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale.
Toate deciziile pronunţate în cadrul acestei atribuţii, grupate pe ani, pot fi accesate aici
2. Controlul de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului
Sediul materiei
Controlul de constituţionalitate a hotărârilor Parlamentului este reglementat de dispoziţiile art.146 lit.l) din Constituţie coroborate cu art.27 din Legea nr.47/1992. Această atribuţie a Curţii Constituţionale a fost introdusă prin art.I pct.1 din Legea nr. 177/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a Codului de procedură civilă şi a Codului de procedură penală a României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 672 din 4 octombrie 2010.
Autorii sesizării
Curtea Constituţională se pronunţă asupra constituţionalităţii hotărârilor Parlamentului numai la sesizarea:
- unuia dintre preşedinţii celor două Camere;
- unui grup parlamentar;
- unui număr de cel puţin 50 de deputaţi;
- sau unui număr de cel puţin 25 de senatori.
Obiectul sesizării
Obiect al acestui tip de control de constituţionalitate îl pot constitui doar hotărârile plenului Camerei Deputaţilor, hotărârile plenului Senatului şi hotărârile plenului celor două Camere reunite ale Parlamentului, aşa cum a stabilit Curtea prin Decizia nr.727/2012 şi Decizia nr.738/2012.
Procedura
În cazul în care sesizarea se face de parlamentari, ea se trimite Curţii Constituţionale de către secretarul general al Camerei din care aceştia fac parte, în ziua depunerii, iar Curtea Constituţională o va comunica, în termen de 24 de ore de la înregistrare, preşedinţilor celor două Camere, cu precizarea datei când va avea loc dezbaterea.
Până la data dezbaterii, preşedinţii Camerelor pot comunica punctul de vedere al birourilor permanente.
Dezbaterea are loc în plenul Curţii Constituţionale, pe baza sesizării şi a punctelor de vedere primite.
Tipul actului emis
În cadrul acestei atribuţii, Curtea Constituţională pronunţă, în conformitate cu prevederile art.11 alin.(1) lit. A. c) din Legea nr.47/1992, o decizie, cu votul majorităţii judecătorilor.
Comunicarea deciziei
Decizia se aduce la cunoştinţă Camerei a cărei hotărâre a fost dezbătută.
Efecte
Camerele Parlamentului sunt obligate să respecte decizia Curţii Constituţionale.
Toate deciziile pronunţate în cadrul acestei atribuţii pot fi accesate în pagina de căutare.
Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională din România, independentă faţă de orice altă autoritate publică.
La nivelul Legii fundamentale, astfel cum a fost republicată în urma revizuirii din anul 2003, Curtea Constituţională este reglementată în cuprinsul celor 6 articole ale Titlului V (art.142-147), dispoziţiile acestora fiind dezvoltate prin Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată.
În realizarea funcţiei sale de "garant al supremaţiei Constituţiei", Curtea îndeplineşte atribuţiile înscrise la art.146 din Legea fundamentală, şi anume:
a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;
b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Parlamentului, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;
d) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;
e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;
f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;
g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;
h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;
i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;
j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;
k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;
l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu